Cotroceniul pregătește antidotul la PSD - ANALIZĂ

Lupta anticorupție nu-i mai ajunge lui Klaus Iohannis. Șeful statului vrea să „lărgească” referendumul pe justiție spre o moțiune de cenzură simbolică împotriva PSD cu șase luni înainte de alegerile prezidențiale.

În 2017, Klaus Iohannis a consultat Parlamentul cu privire la organizarea unui referendum național pe tema „Continuarea luptei împotriva corupției și asigurarea integrității funcției publice”.

Șeful statului a anunțat, luni, că vrea „lărgirea ariei de cuprindere a referendumului” și că va consulta iar Parlamentul.

Anterior, Iohannis a dat numeroase indicii referitoare la tema/temele referendumului.

Atenția Cotroceniului pare să se îndrepte spre chemarea românilor la urne împotriva stilului de guvernare al PSD, indiferent că e vorba de justiție sau sănătate, economie, muncă, infrastructură:

• 19 martie: Iohannis a vorbit despre câștigarea alegerilor de către PSD și formarea Guvernului de stânga ca fiind un „accident al democrației”. Șeful statului a acuzat PSD de dictatură a majorității și „pervertirea regulilor democratice” prin argumentul „Noi am câștigat alegerile, așa că, fraților, să fiți voi sănătoși, noi facem ce vrem”.
• 23 martie: Iohannis a spus ca „problema se numește PSD” și că vrea referendum „pentru a da românilor votul înapoi”. Discursul șefului statului vine în tandem cu cel al PNL care spune că alegerile europarlamentare trebuie să fie „moțiunea de cenzură” a românilor la adresa PSD.
• Pe 25 martie, Iohannis vorbește pentru prima oară despre metoda PSD de a conduce prin ordonanțe de urgență și spune că se gândește la o reformă constituțională, o schimbare radicală de la discursul centrat pe tema anticorupției: „Instrumentul Ordonanță de urgență a fost creat pentru a da Guvernului posibilitatea ca, în reală urgență, de calamitate sau de o criză economică, sau ceva, să poată reacționa mult mai repede în plan legislativ decât Parlamentul, care are proceduri mai complexe. Ce se întâmplă, însă, este că vedem că Guvernul legiferează în locul Parlamentului pe justiție, pe economie, pe finanțe publice! Și lucrurile sunt cel puțin foarte discutabile, dacă e bine așa. Măcar dacă ar rămâne acest instrument al Ordonanței, ar trebui, cel puțin, încă cineva, în afară de Avocatul Poporului, să ceară o verificare pe constituționalitate. Or acest lucru, momentan, nu este cuprins în Constituție. Plus multe alte lucruri care ar trebui mai bine reglementate, și cred că cea mai înțeleaptă abordare ar fi să începem să discutăm pe îmbunătățirea Constituției, dar nu într-un an în care avem și alegeri europarlamentare, în care avem, probabil, și referendum, în care și alegeri prezidențiale, ci într-un an când avem și o majoritate parlamentară bine intenționată și suficient de mare pentru a putea efectiv promova o astfel de reformă”
• Pe 28 martie, Iohannis anunță că va fi sigur un referendum și reia tema ordonanțelor de urgență ca instrument „abuziv” al PSD: „Golăneala Guvernului PSD de astăzi a depășit orice limită. Nu trec nici măcar trei zile fără să dea o Ordonanță într-un domeniu sau altul. Nu este nici în spiritul Constituției, nu servește nici echilibrului democratic al puterilor în stat ca Guvernul să apeleze atât de des la ordonanțe de urgență. Ordonanțele de urgență, practic, și-au pierdut menirea esențială și au devenit, în timpul acestui accident regretabil al democrației, care este guvernarea PSD, un instrument folosit abuziv, în exces, eludând astfel orice control de constituționalitate înainte de intrarea în vigoare a Ordonanței. Trebuie să punem punct acestei practici și trebuie să o facem acum”

În fine, pe 1 aprilie, șeful statului își calibrează armele:

- „Eu nu pot să accept să existe amnistie și grațiere pentru corupți!”

- „O imensă problemă a apărut pe parcursul guvernărilor pesediste (...) ordonanțele de urgență care se dau într-un mod, de obicei, total netransparent, fără consultări prealabile, fără a exista o claritate de ce trebuie să se dea ordonanță de urgență”

- „Este obligatorie reglementarea folosirii acestor ordonanțe de urgență, cum este clar că trebuie introduse posibilități de contestare a acestor ordonanțe la Curtea Constituțională”

Faptul că „problema” de la Cotroceni este de fapt PSD a fost confirmat și de unul din reprezentanții societății civile care a fost la consultările inițiale de la Cotroceni pe tema referendumului.

„M-am așezat în sfârșit la taste și vă pot povesti tuturor cum a fost la consultarea cu Președintele pe tema referendumului (...) Primul lucru care m-a surprins este că Președintele ne-a anunțat din capul locului că e hotărât să convoace referendum pe temele anunțate (justiție, anticorupție). Ne-a spus că deși acestea sunt cele mai vizibile, i se pare că problema de bază e de fapt guvernarea PSD și că asta afectează mai multe domenii”, a scris pe Facebook, la cald, Elena Calistru de la Funky Citizens.

În întâmpinarea șefului statului, PNL a depus în Parlament, încă de anul trecut, un proiect de lege privind ordonanțele de urgență.

Liberalii au propus ca CCR să verifice ordonanțele de urgență înainte de intrarea lor în vigoare.

„Deoarece Constituția nu interzice, apreciem ca fiind necesară introducerea unei căi de control a constituționalității motivelor invocate de Guvern în justificarea urgenței (...) pentru apărarea statului de drept care are ca unul din fundamente echilibru puterilor în stat, constatând tendința de acaparare a prerogativei legislative de către Guvernul României în detrimentul Parlamentului României (...) această soluție legislativă înlătură abuzul de drept săvârșit de Guvernul României care, în mod excesiv, utilizează un instrument normativ excepțional ca modalitate de legiferare pe cale ordinară”, se arată în expunere de motive, un raționament aproape identic cu cel de acum al șefului statului.

Ușor surprinzător, așa cum a zis Dan Barna, USR s-a declarat contrariat de noile intenții ale lui Iohannis.

„Am văzut mesajul preşedintelui astăzi, uşor surprinzător. Din punctul nostru de vedere, cadrul actual e suficient, nu mai era necesară încă o consultare a Parlamentului, există o întrebare foarte clară - dacă în România ar trebui să mai fie sau nu penali în funcţii publice”, a spus șeful USR Dan Barna, inițiativa fără penali în funcții publice fiind tema formațiunii sale.

În orice caz, referendumul va fi un exercițiu fără urmări juridice.

Guvernul poate fi schimbat doar prin demisia premierului sau prin adoptarea unei moțiuni de cenzură în Parlament, unde apropiații lui Klaus Iohannis nu au majoritate.

Mai mult, o schimbare în domeniul ordonanțelor de urgență presupune revizuirea Constituției.

Urmează ca șeful statului să anunțe întrebarea sau întrebările pe care le va pune pe 26 mai, la referendumul care va avea loc simultan cu alegerile europarlamentare.

Citește și: Augustin Zegrean îi taie aripile lui Iohannis: 'Justiția nu poate face obiectul referendumului. Cum să întrebi așa ceva?' .