Premium
realitatea.net:
PSD-iștii nu urmăresc să guverneze, ci să-și atingă scopurile personale - rezolvarea dosarelor sau înavuțirea -, iar coeziunea membrilor partidului a fost, de fapt, "o mare minciună" bine servită alegătorilor în campania pentru parlamentare din iarna anului trecut, a declarat Cozmin Gușă. Consultantul politic a făcut, la emisiunea "Realitatea Românească" de la Realitatea TV, și o analiză a situației politice actuale din România și din plan extern.
”Pentru mine este limpede că Liviu Dragnea nu țintește funcția de prim-ministru, ci pe cea de unde ai putere totală, așa cum a avut idolul lui, Traian Băsescu”, a declarat Cozmin Gușă.
De altfel, marea problemă a ultimilor doi lideri ai PSD - Liviu Dragnea și Victor Ponta - este că au avut același idol, pe Traian Băsescu, consideră consultantul politic, însă fostul președinte nu este un lider constructiv sau coeziv, ci un lider ”conflictual care călărește conjuncturi, care încearcă să șocheze prin comentarii precum cel referitor la situația din Siria”.
Liviu Dragnea țintește funcția de președinte al României pentru că știe că astfel poate avea putere maximă, atât asupra serviciilor de informații, cât și asupra justiției, și, ținând cont de problemele personale pe care le are, e clar că doar asta vrea; orice altceva ar fi prea puțin pentru ca el să-și rezolve aceste probleme, precizează Cozmin Gușă.
Consultantul politic subliniază că PSD nu se pregătea să guverneze în avantajul României după câștigarea detașată a alegerilor parlamentare din decembrie 2016.
”Ce nu am priceput la finalul anului trecut este ca nimeni nu dorea să guverneze în avantajul României, ci fiecare se angajase într-o cursă contra-cronometru în care să-și rezolve problemele personale de înavuțire sau de dosar”, a menționat Gușă.
Coeziunea PSD a fost o mare minciună, frumos ambalată în campanie, este de părere consultantul politic.
Social-democrații au beneficiat în acest demers și de ”mega-slăbiciunea partidelor de Dreapta, de la amatoristicul USR, până la PNL-ul scindat și dominat de interese de înavuțire ale liderilor din campania electorală. La PNL era o tradiție sa fii în fruntea campaniei, ca să poți să-ți numeri niște bai la final”, a mai afirmat Gușă.
Acum, spune consultantul politic, liderul Liviu Dragnea ”face exerciții” cu partidul ca să-și păstreze autoritatea în perspectiva unei propuneri de suspendare a președintelui Klaus Iohannis, ”mimând coabitarea, trebuind sa beneficieze de suportul partidului pentru a candida la niște alegeri prezidențiale făcute pe repede-înainte, cu o mass-media subordonată care să nu bage în seamă niciun subiect, nici legat de afacerile din America de Sud, nici de domeniile de vânătoare”.
PSD se pregătește din nou de alegeri, susține Cozmin Gușă.
”Nici vorbă guvernarea. Am văzut umilința la care a fost supus imagistic Grindeanu, care mai avea puțin și cădea de pe banca de pe care liderii coaliției de guvernare dădeau conferința. Nu e nicio mirare că nu se va ocupa nimeni de guvernare în perioada următoare, ci de scopul personal sau de grup - amnistie - sau de diverse funcții, de bani sau de fonduri”, a explicat acesta.
Peste această guvernare politică deplorabilă se așază și marea criză mondială care, spune Cozmin Gușă, ne prinde ”nepregătiți, cu o reprezentare externă neadecvată”.
”Vom plăti mai greu decât până acum. Noi deja ne-am instituit statutul de dublă frontieră atât a NATO, cât și a UE, deci presiunea pe noi este foarte mare, iar lipsa de expertiză a celor angrenați în acest joc este una crasă. Vom fi victimele unui joc grobian, total orientat împotriva interesului național”, a subliniat Cozmin Gușă.
Digi24:
Oltenia va avea drum expres de mare viteză, pe ruta Pitești - Craiova, cu patru benzi pe care se va putea circula cu 130 la oră, anunţă Olguţa Vasilescu.
„Diferența faţă de autostradă este că nu are și benzile de refugiu. Și mai e o diferență... Foarte importantă! Va fi gata în doi ani şi nu în 6! Ministerul Transporturilor a luat, recent, decizia de a construi drum expres de mare viteză și nu autostradă, la presiunea parlamentarilor PSD din Oltenia care doresc o soluție rapidă și adaptată nevoilor de trafic”, a scris Olguţa Vasilescu pe pagina de Facebook.
Ea face trimitere la o declaraţie a vicepreședintelui Senatului Claudiu Manda. El a explicat, vineri după-amiază, motivele pentru care reprezentanții Guvernului au ales să realizeze un drum de mare viteză și nu o autostradă.
„Construcția unui drum expres de mare viteză în regim de autostradă (lățime standard drum expres – 21 m, lățime drum expres de mare viteză cu regim de autostradă Craiova-Pitești – 23 m, viteză de rulare – 130 km/h, două benzi pe sens, separator de sens, fără bandă de urgență) are avantajul unui timp mai scurt de execuție. Mai mult, pentru acest proiect există deja acordul de mediu! La fel de important este că se va scoate la licitație pe tronsoane și cele mai importante care vor fi date în folosință sunt centurile orașelor Balș și Slatina. Totodată, în luna mai vor fi finalizate și scoase la licitație proiectarea și execuția și sperăm că după parcurgerea tuturor procedurilor, în această toamnă, să avem un câștigător care va demara începerea lucrărilor. Oltenia nu mai putea aștepta șase ani pentru o autostradă! În doi ani de zile sperăm că vom circula deja pe un drum expres de mare viteză cu regim de autostradă, care se va intersecta cu A1 undeva la km 70. Această decizie a fost prezentată astăzi în cadrul întrevederii cu reprezentanții companiei Ford care, de altfel, atunci când au decis să vină la Craiova, au pus condiții legate de infrastructură. Spre deosebire de alte Guverne care au tot tergiversat această problemă, actualul guvern, sprijinit de toți factorii politici, a ajuns la un acord și a trecut de la vorbe la fapte”, a declarat vicepreședintele Senatului României, Claudiu Manda.
Ziarul Financiar:
Conform unui studiu al CITR Group, administrator judiciar şi liderul pieţei de insolvenţă din România, dacă se poate spune aşa, 92% dintre oamenii de afaceri români care au trecut printr-un eşec se retrag din business, din antreprenoriat, deşi „se află în cel mai propice moment din punctul de vedere al experienţei şi au şanse mai mari de reuşită cu un nou business”.
Economia şi piaţa de business românească nu generează atât de mulţi antreprenori români pe cât de mulţi eşuează, spune Alexandru Tănase, asociat coordonator la CITR.
Insolvenţa, eşecul în business, este văzut ca un stigmat, iar antreprenorul român e izolat imediat, este concluzia studiului.
Toată lumea vrea capital românesc, vrea antreprenori români, vrea dezvoltare locală, dar cu cine? Cei care au rămas cu firmele întregi abia aşteaptă să le vândă, pentru că 10-20 de ani în business le-a fost de ajuns, iar cei care au un eşec la activ nu mai vor să ducă această cruce a antreprenorului român, care este pus la loc de cinste în programele de guvernare ale politicienilor, dar care este hăituit de autorităţi, fisc, partide şi urât de angajaţi.
În acest moment, pe baza datelor din 2014/2015, capitalul românesc reprezintă 47% din business, multinaţionalele 49%, iar companiile integral de stat 4%.
Din spate nu prea mai vin antreprenori români care să conteze şi care să poată mişca raporturile de forţă. SRL-D‑urile şi start-up-urile produc antreprenori mici cu businessuri mai mult legate de sfera de hobby şi de bere.
Niciun antreprenor român care a albit în criză nu mai vrea să se extindă decât dacă prinde un activ în distress vândut de un alt antreprenor sau de bancă.
Nimeni nu mai vrea dezvoltare pentru că nu mai are cu cine să o facă - angajaţi, management-, nu mai are energie şi determinare, nu mai are forţă să se lupte cu fiscul sau cu autorităţile locale şi nici nu mai vor să rişte ceea ce au în prezent, ce au mai reuşit să salveze din criză.
Conform studiului CITR, cei mai mulţi dintre antreprenorii români (69% din cei 100 care au răspuns) consideră că au ajuns cu firma în dificultate din cauza „conducerii defectuoase, neperformante”.
Studiul nu precizează dacă ei, antreprenorii români, se includ în această categorie sau dacă se referă la directorii lor, pe care i-au angajat, pe care îi consideră vinovaţi pentru faptul că au ajuns în insolvenţă, în faliment sau dacă sunt datori vânduţi la bancă şi la furnizori.
Cu toate că au fost conducători de tipul „one man show” şi că au ţinut frâiele şi deciziile companiei în propria mână, foarte mulţi antreprenori români nu îşi asumă eşecul. Eşecul propriilor decizii de business, de dezvoltare, de organizare, de administrare, de recrutare, de management, de acţionar şi proprietar.
Foarte puţini antreprenori români au reuşit să dezvolte în cadrul companiilor pe care le-au creat şi le-au condus şcoli de management, care să producă manageri, directori care să preia conducerea diviziilor, afacerilor etc. Foarte mulţi directori au fost văzuţi, angajaţi, doar ca persoane bune să semneze juridic decizii ale proprietarului şi mai puţin ca directori care să conducă, care să ia decizii, care să înveţe, care să poată administra afacerea unui antreprenor în lipsa acestuia.
Multinaţionalele au reuşit să creeze adevărate şcoli de management în interior, dar, din păcate, antreprenorii români nu au reuşit să facă acelaşi lucru în cadrul firmelor lor.
Romania Libera:
"Este primul gest de om de stat al președintelui Donald Trump. Se aștepta un asemenea gest din partea lui Barack Obama, dar el n-a venit. A venit acum din partea lui Trump. Ceea ce spune, face. El a avertizat că va reacționa după atacul chimic al lui Assad asupra civililor", a explicat, pentru România Liberă, analistul politico-militar Hari Bucur - Marcu.
Acesta subliniază că "România este aliatul Statelor Unite și trebuie să susțină aceeași poziție, dar nu se pune problema unui război. Este vorba de o susținere politică". De altfel, nici măcar NATO nu este parte în această evoluție militară, ci doar SUA, care au executat, prin lansarea celor 59 de rachete din Marea Mediterană, "o acțiune de pedepsire" asupra regimului Assad.
"SUA preiau inițiativa în Siria"
Dr. Constantin Corneanu, analist politico-militar, consideră, la rândul său, că "atacul cu rachete executat de către Armata SUA împotriva infrastructurilor militare siriene reprezintă o demonstrație de forță militară și voință politică, aflate într-o corelație perfectă, având în vedere interesele strategice și geopolitice ale Statelor Unite în zonă. Președintele Donald Trump demonstrează, astfel, că dispune de voința politică necesară protejării și afirmării intereselor SUA în zona Orientului Mijlociu și că înțelege, totodată, rațiunile Pentagonului care ceruse de multă vreme un gest de forță împotriva regimului Bashar al-Assad". Prin acest atac, "SUA preiau inițiativa în Siria".
În schimb, în opinia lui Hari Bucur-Marcu, este de așteptat o tensionare a relațiilor SUA - Rusia, dar "nu se pune problema ruperii relațiilor", deși liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, este un susținător al lui Assad. Pe de altă parte, chiar și Donald Trump se pronunța pentru "menținerea în ecuație" a lui Bashar al-Assad ca președinte al Siriei, dar aceasta până la atacul chimic asupra civililor și la lovitura de pedeapsă a SUA, explică Hari Bucur-Marcu. Rămâne de văzut cum va acționa în continuare administrație de la Washington.
"Toate celelalte alternative presupun ca regimul Assad să dispară", explică Hari Bucur-Marcu.
