Premium
Creșterea economică a încetinit în primele 9 luni ale anului, urcând cu doar 1,1 % față de aceeași perioada a anului trecut, confirmând lentoarea principalelor motoare ale economiei care alimentează Produsul Intern Brut. Pentru întregul an, estimările specialiștilor se întind în intervalul 1,8%-2,2%, în funcție de modelele de calcul utilizate.
Deși această cifră este dezamagitoare nu ar trebui să fie o surpriză pentru că toate economiile europene o duc greu în acest an. Motivul principal este legat de războiul din Ucraina spune la RFI preluat de Rador Radio Romania, analistul economic Aurelian Dochia.
Reporter: De ce crește economia într-un ritm atât de lent?
Aurelian Dochia: Deși este dezamăgitoare cifra publicată recent de statistică, ea nu ar trebui să fie o surpriză. Cam toate economiile europene o duc greu în acest an. Mai ales economia Germaniei a avut o performanță foarte slabă. Germania a fost întotdeauna considerată locomotiva Europei. Fără această locomotivă vedem că progresul în creșterea economică în Europa rămâne mult sub nivelul celui din Statele Unite.
Motivul principal este probabil legat de războiul din Ucraina și urmările sale pentru Europa, pentru aprovizionarea cu energie. Din păcate, pentru România, care are anumite vulnerabilități și este o economie fragilă din multe puncte de vedere, performanța asta slabă în ceea ce privește creșterea economică prezintă riscuri mari.
În primul rând, deficitul bugetar, despre care tot discutăm, probabil că va fi mai mare în condițiile în care creșterea produsului intern brut pe 2023 nu este la nivelul preconizat. Deja creșterea cu care am pornit la începutul anului în proiecțiile de buget, de 2,8%, s-a văzut pe la jumătatea anului că nu poate să fie atinsă și ne mulțumim cu ceva creștere de 2%. Dar în momentul de față, chiar și 2% pare să fie puțin probabil de realizat. În condițiile astea, cred că cea mai grea este situația bugetului, care va fi cu un deficit substanțial mai mare.
Rep: În acest context, cum vor reuși guvernanții să crească pensiile, salariile? Știm toate discuțiile de zilele acestea.
Aurelian Dochia: Au fost discuții. Până la urmă, s-a luat decizia să se meargă mai departe cu măsurile așa cum au fost propuse. Speranța principală este că anul viitor va fi un an mai bun. De altfel, au fost anunțate proiecțiile institutului de prognoză privind anul 2024 și se preconizează o creștere de 3,4% în anul viitor, care se speră că va putea să rezolve aceste probleme și să ofere resurse pentru proiectele Guvernului.
Deja cred că această creștere de 3,4%, așa cum se prezintă lucrurile acum este, din nou, un pic cam optimistă, iar după părerea mea, cam mult optimistă. Dar am văzut că sunt și analiști care spun că o creștere de 3% sau chiar de peste 3% este realizabilă. Eu mă îndoiesc pentru că nu văd că anul viitor situația se va ameliora în general pentru economia europeană, nu specific pentru România. Cred că economia europeană va rămâne sub aceleași condiții ca în acest an, condiții dificile. Din acest motiv, 3,4%, cât se anunță pentru anul viitor, mi se pare foarte optimist.
Rep: Tot în discuțiile de zilele acestea s-a vorbit despre o colectare mai bună și despre reducerea evaziunii fiscale. Credeți că această creștere redusă a economiei îi va determina pe guvernanți să adune mai mulți bani la buget?
Aurelian Dochia: Sunt de prea mulți ani prezent în piața românească ca să nu fiu sceptic cu privire la astfel de promisiuni. Aproape că nu a existat perioadă, mai ales în zonele de electorale, în care să nu se promită că se va face o colectare mai bună, că o să colectăm tot TVA-ul.
În practică lucrurile nu țin numai de declarații, țin de o întreagă organizare. În ciuda multor măsuri care au fost luate la nivelul ANAF, a multor promisiuni de digitalizare, de tot felul de alte promisiuni dintr-astea, factură electronică, casă electronică de marcat, văd că lucrurile nu s-au îmbunătățit foarte mult în privința colectării.
Suntem încă printre codașii Europei în ceea ce privește gap-ul de TVA, diferența între cât ar trebui să încasăm și cât încasăm.
Nu cred că lucrurile astea se rezolvă și vor avea un impact semnificativ pe anul 2024. Din acest motiv ar fi o iluzie să credem că asta este măsura cu care se rezolvă miraculos problemele deficitului bugetar.
Rep: O dată cu intrarea în vigoare a întregului pachet de măsuri fiscale prin care se introduc mai multe taxe, mai ales pentru microîntreprinderi, se vor colecta mai mulți bani la buget?
Aurelian Dochia: În principiu ar trebui să se colecteze, numai că dacă anul viitor va fi un an dificil și cu o creștere economică sub nivelul preconizat, cu falimente care ar putea să crească în rândul întreprinderilor, mai ales în rândul întreprinderilor mici și mijlocii, așa cum se vede că se întâmplă deja și în alte țări europene, atunci nu este exclusă nici varianta ca încasările de anul viitor să fie, de fapt, mai mici, nu ca urmare a noilor taxe, ci ca urmare a performanței scăzute a economiei în general.
Așa cum observam zilele trecute în cadrul unei conferințe, piața financiară internațională va fi sub o tensiune foarte mare. Multe țări, începând cu Statele Unite, încearcă să își finanțeze deficitele pe piețe. Concurența va fi mare. Probabil că costurile de finanțare vor crește și România va suferi consecințele atât în privința costului de finanțare, cât chiar a dificultății de a găsi resurse.
