Premium
Procurorul șef al DNA, Crin Bologa a prezentat, joi, pe scurt, într-o conferință de presă cifrele bilanțului de activitate a Direcției pentru perioada 2021-2022 și a amintit schimbările semnificative recente care au îngrădit și mai mult competențele de cercetare ale DNA.
„În 2021 a mai apărut o decizie a CCR care a statuat că DIICOT și DNA nu mai pot cerceta cauzele disjunse din dosarele inițiale.
Dacă putem instrumenta infracțiunea de corupție se poate dovedi rapid, noi trimiteam în judecată și mai departe luam urma banilor pentru faptele de spalare de bani asociate faptei de luare de mită spre exemplu.
Pentru a luar urma banilor făceam solicitări în state îndepărtate. Astfel, acum că nu mai putem cerceta astfel de cazuri, pierdem o puternică arie de competență”, a explicat Bologa
„Direcția mai pierde competență și prin Legea desființării SIIJ. Dacă la apariția Legii SIIJ DNA era acuzată de șantaj la judecători, deși nimeni nu a văzut pțnă acum un astfel de dosar, la momentul deființării acestei structuri nici măcar nu se mai explică de ce DNA pierde competența pe care o avea”, a continuat procurorul-șef al DNA.
Bilanțul pe scurt
„În 2021 DNA a desfășurat o activitate susținută în cauzele de corupție. Au trecut doi ani de când sunt la conducererea DNA. Putem vedea consolidarea trendului de creștere a activității.
În perioada 2021 - 2022 au fost finalizate cauze de mare corupție în sectorul medical, dosare ce vizează infracțiuni legate de achiziții.
În 2021 au fost de soluționat 6076 de dosare dintre care dosare noi 2889.
2139 de sesizări primite de la persoane fizice sau juridice sau de la instituții publice. Asta denotă o încredere a acestor persoane în activitatea DNA.
A scăzut și stocul de dosare mai vechi de cinci ani. Astfel , de la 455 de dosare de gen am ajuns la 323 de dosare.
Dosarele trimise în judecată: 235 în 2019, 306 în 2020, și 317 în 2021. Pe inculpați, în 2021 au fost 730 față de 505 în 2020.
18 demnitari din 223 de persoane dintre cele cu rang și funcții importante. A crescut fermitatea. 40 de inculpați trimiși în judecată în stare de arest preventiv.
Din martie 2020 s-au înmulțit acțiunile privind situația pandemică. Am avut dosare soluționate din lotul de 175 de dosare. Acum avem în lucru 89 de dosare cu zeci de suspecți și inculpați.
Recuperarea prejudiciilor. Am introdus un element important în analiza noastră. E vorba de prejudiciul estimat.
1,7 miliarde de euro ar fi acest prejudiciu estimat în toate dosarele aflate acum în lucru pe rolul Direcției. În timpul urmăririi penale în perioana analizată am recuperat 42 de milioane de euro dar sechestrele total puse sunt de 144 de milioane de euro.
Procurorii DNA au participat la peste 10.000 de ședințe de judecată. E vorba de 40 de procurori.
Dosarul Colectiv. În acest caz magistratul nostru și-a dus pțnă la capăt datoria de protejare a victimelor.
Mai puține hotărâri de condamnare în 2021. 255 față de 258 în 2020. Au fost condamnați 4 deputați din PArlamentul României, 2 președinți de Consiliu Județea, un judecător.
S-a dispus în 2021 confiscarea și recuperarea a 85 de milioane de euro față de peste 100 de milioane de euro în 2020.
Achitările definitive 153 în 2021, față de 151 în anul 2020. 46 de inculpați din 153 achitați definitiv au fost inițial condamnați la pedeapsa închisorii.
Trei dosare restituite definitiv către DNA față de 3 în 2020 și 6 în 2019.
La ceas de bilanț
Procurorul șef al DNA, Crin Bologa, adjuncții săi, șefii de secții ai Direcției precum și invitați din mediul judiciar participă, joi, la prezentarea bilanțului de activitate pentru perioada 2021-2022 a structurii ministerului public.
După ședința internă de bilanț procurorul-șef Bologa a susținut o conferință de presă în care a prezentat succint rezultatele instituției.
Este de amintit că în perioada februarie 2021 - februarie 2022 în dosarele de mare corupție trimise în judecată s-au înregistrat atât condamnări definitive sau parțiale cât și achitări definitive.
Cea mai recentă achitare definitivă într-un dosar de mare corupție al DNA este cea a fostului șef al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea.
Inițial acesta a fost condamnat de Tribunalul București la trei ani de închisoare cu executare.
La începutul judecării apelurilor din dosar, la Curtea de Apel București, Valeriu Zgonea a introdus o excepție de neconstituționalitate privind Mandatele de Siguranță Națională, excepție admisă de CCR și folosită apoi de judecători din apel pentru achitarea sa definitivă.
Cu prilejul conferinței de presă procurorul-șef al DNA va explica dacă sunt cazuri ale unor anchete în care decizia definitivă de achitare este imputabilă în mod direct procurorului de caz, privind modul în care a efectuat urmărirea penală și obținerea probelor.
Pe parte de anchete recente DNA s-a remarcat prin două dosare cu prejudiciu uriaș, mega-dosarul „Economat Sector 5”, în care fostul edil Marian Vanghelie a fost reținut și propus la arestare preventivă, și dosarul „Rosal” în care edilul Sectorului 3, Robert Negoiță, este acuzat că a înlesnit perpetuarea unui contract păgubos cu firma de salubritate ce a dus la prejudicierea statului cu peste o sută de milioane de euro.
Este de menționat că în cazul lui Marian Vanghelie instanțele au fost circumspecte privind prejudiciul prezentat de anchetatorii DNA, au considerat că fiind dosare economice inculpații nu prezintă pericol social concret pentru societate și că aceștia pot fi cercetați în libertate.
În dosarul lui Negoiță, care a fost declanșat la scurt timp după lăsarea în libertate a fostului edil Marian Vanghelie, DNA nu a propus nicio măsură preventivă.
