Premium
Numirea ambasadorului României în Israel în persoana lui Radu Ioanid "este un câștig" pentru diplomația românească, a declarat fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu. Analiștii consideră că lipsa, în ultimii ani, a unui ambasador la Tel Aviv nu a afectat relațiile bilaterale, potrivit Mediafax.
"Nu cred că se pune problema afectării relațiilor bilaterale. Reprezentarea la cel mai înalt nivel diplomatic este în egală măsură un semnal către statul în care se realizează această creditare, în sensul determinării (...) privind continuarea și dezvoltarea unei relații foarte bune, intense, pe mai multe planuri și în al doilea rând este și în interesul României deoarece nivelul de implicare, dialogul diplomatic al unui ambasador este superior tuturor celorlalți reprezentanți ai ambasadei", a afirmat Cristian Diaconescu.
În momentul de față, ambasada României la Tel Aviv este condusă de către Ovidiu Ierulescu, însărcinat cu afaceri.
Citește și: Ministrul Finanțelor, chemat la audieri! Pentru ce trebuie să dea explicații
Cristian Diaconescu apreciază că experiența lui Radu Ioanid, care este director al "International Archival Programs Division" din cadrul Muzeului Holocaustului din Washington, poate fi un plus în relațiile bilaterale dintre România și Israel.
"După părerea mea, Radu Ioanid este un câștig pentru diplomația românească. Are o experiență internațională fabuloasă și din acest punct de vedere cred că desemnarea domnului Ioanid chiar poate reprezenta un semnal foarte bun în ceea ce privește promovarea intereselor noastre cât și în legătură cu modul în care vedem în continuare relațiile cu statul Israel", a spus fostul ministru de Externe.
Acesta a explicat că, deși România nu a avut un ambasador în statul din Orientul Mijlociu, omologul israelian la București, David Saranga, "are o activitate foarte intensă și extrem de importantă".
Lipsa unui ambasador în Israel, dacă nu este pe o perioadă mai lungă de timp, este un aspect ce ține mai mult de "presă și simbolistică", a precizat analistul Iulian Chifu .
"Comunicarea este directă. În Israel sunt probleme de deconturi și de decantare internă. Suntem la a treia tură de alegeri anticipate în nici un an. Relația bilaterală este foarte bună la nivel de vârf și acolo discuțiile se poartă direct «Gov to Gov» (de la Guvern la Guvern - n.r.) când sunt probleme directe. Oricum există un ad-interim. Faptul că ai un ambasador sau n-ai, mai mult ține de presă și simbolistică, decât dacă lipsește foarte multă vreme", a spus Chifu.
Citește și: Exclusiv! Ludovic Orban dă cărțile pe față! Cine va candida din partea PNL-ului?
Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a anunțat recent că Radu Ioanid a primit deja acordul părții israeliene pentru a fi acreditat la Tel Aviv, urmând ca acesta să fie audiat în comisiile de specialitate din Parlamentul României.
"Avem un ambasador. Îl avem nominalizat şi avem deja agrementul Statului Israel cu privire la persoana pe care noi am propus-o. Domnul Radu Ioanid a fost apreciat foarte mult de către Statul Israel ca propunere a preşedintelui României pentru postul de ambasador. Am primit deja agrementul (acordul - n.r.) Statului Israel, urmează audierea dânsului în Parlament, în comisiile de politică externă, după care sperăm ca, în cel mai scurt timp, domnia sa să plece la post, în Israel", a declarat Bogdan Aurescu, la TVR.
Potrivit oficialului din Guvern, faptul că Radu Ioanid a fost acceptat de Israel într-un interval scurt de timp arată că este foarte apreciat.
"Cu siguranță nu sunt emoții. De altfel, faptul că Statul Israel a dat acest agrement într-un interval atât de scurt de timp arată o foarte mare apreciere față de propunerea pe care am făcut-o. Nu mai menționez faptul că relația cu Israelul se bucură de o relație economică în creștere, că avem în Israel o comunitate de evrei originari din România care este a treia comunitate ca mărime acolo – aproape 700.000 de persoane, după calculele noastre – așadar, sunt foarte multe premise pentru a merge mai departe", a precizat Aurescu.
De asemenea, ministrul a explicat că principala "pagubă" a subiectului mutării ambasadei Israelului de la Tel Aviv la Ierusalim a fost pierderea candidaturii de către România pentru poziția de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU.
Citește și: Lovitură sub centură! Ludovic Orban l-a atacat pe Meleșcanu
Ministrul de Externe a apreciat că o posibilă mutare a ambasadei României depinde de evoluțiile Conflictului din Orientul Mijlociu.
"Politica externă a României pe acest subiect este cea definită de către cel care direcționează politica externă a României, adică președintele României, iar președintele României în niciun moment nu a schimbat modul în care ne raportăm la statutul Ierusalimului, pentru că mutarea Ambasadei de la Tel Aviv înseamnă o legătură strânsă cu ceea ce se întâmplă în cadrul Procesului de Pace în Orientul Mijlociu, iar o temă foarte importantă în cadrul Procesului de Pace este statutul Ierusalimului. Nu se poate acționa în acest fel decât dacă respectăm cadrul internațional existent, adică rezoluțiile Consiliului de Securitate al Adunării Generale ONU pe această temă. Până când nu există o înțelegere între părțile direct implicate față de statutul Ierusalimului, nu vom putea să luăm o decizie cu privire la mutarea ambasadei", a afirmat Aurescu.
Pe 17 decembrie, președintele Klaus Iohannis a anunțat că intenționează să-l promoveze ca ambasador al României în Israel pe Radu Ioanid.
Guvernul Dăncilă avea intenția ca ambasada României din Israel să fie mutată de la Tel Aviv la Ierusalim. Executivul a avut și un memorandum în acest sens și o analiză a instituțiilor care s-ar putea implica în acest demers.
Cu toate acestea, președintele Iohannis nu a sprijinit o asemenea acțiune.
Ultimul ambasador al României în Israel a fost Andreea Păstîrnac, pentru un mandat de aproape trei luni, în 2014.
România a recunoscut Statul Israel și a stabilit relații diplomatice cu acesta la 11 iunie 1948, imediat după crearea sa. În 1969, reprezentarea diplomatică între cele două țări a fost ridicată la rang de ambasadă.
Potrivit Camerei de Comerț și Industrie a București, la sfârșitul anului 2017, schimburile comerciale româno-israeliene au înregistrat suma de 565 milioane de dolari, în creștere cu 2,9% față de anul anterior.
"Majorarea s-a datorat exclusiv importurilor din Israel care au înregistrat o creștere cu 17,2% ajungând la 149 milioane de dolari, în timp ce exportul, cu un volum de 416 milioane de dolari, a suferit o contracție cu 1,4% față de anul anterior. La 31 decembrie 2017, conform datelor Oficiului Național Registrul Comerțului, în România erau înregistrate 7.476 societăți cu capital din Israel (3,5% din totalul societăților străine din România), cu un capital investit de 89,6 milioane euro, reprezentând 0,15% din capitalul străin subscris în țara noastră, ceea ce plasează Statul Israel pe locul 34 în topul țărilor investitoare în România", arată instituția într-un comunicat.
Potrivit MAE, comunitatea israelienilor originari din România se situează pe locul trei ca număr și importanță, după comunitatea rusească și marocană, dintr-o populație totală a Statului Israel de 8,908,900 de locuitori (septembrie 2018). Conform ultimului recensământ, în Israel ar trăi aproximativ 220.000 de originari din România, cărora li se adaugă și israelienii care au dobândit și redobândit cetățenia română în ultimii ani, estimați la aproximativ 200.000 persoane (numărul inițial al celor care au emigrat din România în Israel a fost de 450.000 de persoane; la acest număr fac referire toți politicienii israelieni când estimează comunitatea originarilor din România în Israel).
