Premium
Deputatul USR Cristian Seidler, membru în Comisia pentru muncă şi protecţie socială, a declarat luni, în cadrul unei dezabateri organizate de Comisia pentru muncă şi protecţie socială pe tema Legii pensiilor, că proiectul nu reprezintă o reformă, nici de ordin tehnic, nici moral, şi are un pronunţat caracter politic.
"Din punctul nostru de vedere, legea pensiilor, în forma actuală, nu ajută foarte mult sistemul de pensii, cel puţin aceasta este percepţia noastră, şi nu este nici pe departe o reformă a sistemului de pensii, aşa cum a fost clamată. Pe de o parte, rămâne de fapt acelaşi sistem 'pay as you go' bismarckian, care se va dovedi într-un final falimentar, deoarece asta ne arată datele demografice, pur şi simplu. Pe de altă parte, o reformă a sistemului de pensii ar presupune, dincolo de chestiuni tehnice, şi o reformă morală, ceea ce în termenii USR înseamnă abrogarea pensiilor speciale, sub diversele lor denumiri: pensii de serviciu, indemnizaţii de limită de vârstă. Nu regăsim aşa ceva în această lege", a spus el.
Seidler a criticat faptul că ceea ce "se clamează a fi o reformă a sistemului public de pensii" este tratat ca "o lege banală, care poate fi trecută pe repede înainte, fără prea mari dezbateri". În acest sens, el a precizat că proiectul intră luni după-amiaza în dezbaterea Comisiei de muncă de la Camera Deputaţilor, iar votul final este aşteptat pentru ziua de miercuri, relatează agerpres.ro.
"Dincolo de asta, are un pronunţat caracter politic, dat fiind că punctul de pensie se preconizează să crească cu 40%, cu trei luni înainte de alegerile parlamentare din 2020. Practic, pe bani publici, coaliţia guvernamentală actuală încearcă să îşi asigure fidelitatea electorală a pensionarilor", a declarat el.
Horaţiu Raicu, secretar general al Blocului Naţional Sindical, a atras atenţia asupra faptului că în proiect sunt "excluse" anumite categorii sociale.
"Dacă românii care lucrează în statele europene pot să aibă pe contracte de muncă temporare sau contribuie la pensie şi li se calculează un drept de pensie după o anumită perioadă de timp, prin actualul proiect de lege ei sunt excluşi, fiind perioada minimă de contribuţie de 15 ani. Totodată, trebuie să avem în vedere şi faptul că parte din categorii socio-profesionale - şi aici m-aş referi chiar şi la cercetare - sunt trecute către zilieri, o lege care este foarte veche şi, în opinia noastră, foarte proastă, zilierii neplătind contribuţii în sistemul public de pensii şi/sau asigurări de sănătate, ei fiind excluşi prin actualul proiect de lege, în ideea că dacă te asiguri în nume propriu, nu poţi decât după acea perioadă de 15 ani", a declarat el.
Horaţiu Raicu a atras atenţia şi asupra faptului că salariatul nu are instrumente prin care să verifice dacă angajatorul său a plătit contribuţiile datorate statului. Seidler a replicat că USR a depus un amendament conform căruia cetăţenii care nu au accesat cel puţin o dată la trei ani platforma electronică care să permită o verificare în acest sens vor primi din oficiu o informare scrisă.
"Angajatul poate trăi cu impresia că ceea ce i s-a reţinut s-a şi plătit, dar nu are de unde să aibă această informaţie dacă angajatorul nu i-o furnizează. Şi se pune problema angajatorilor care pur şi simplu dau faliment, rămân fără niciun bun ce poate fi executat. În acest caz nu are cum să fie vina angajatului faptul că nu i s-a plătit contribuţia ce i s-a reţinut, de altfel. Şi chiar dacă pentru angajatori ar fi o infracţiune, asta nu îl ajută cu nimic pe angajat, care se trezeşte cu un stagiu de cotizare nerealizat de fapt", a spus el.
Daniela Tonci, reprezentant al Consiliului Naţional al Dizabilităţii din România, a precizat că încă din luna august, când proiectul legii pensiilor a intrat în dezbatere publică, reprezentanţii mai multor ONG-uri au atras atenţia asupra faptului că acesta conţine "inechităţi grave şi discriminări între persoane încadrate în acelaşi grad de handicap".
"În art. 3, în care sunt menţionate definiţiile, nu se regăseşte pensionarul cu handicap. Nu vorbim de un ajutor din partea statului, nu vorbim de o pomană, ci de oameni care şi-au câştigat acest drept constituţional, muncind în condiţii de handicap. Eu sufăr de distrofie musculară. Este o boală care îmi afectează toţi muşchii corpului. Nu pot să duc un pahar cu apă la gură. (...) Am muncit în condiţiile în care, tot timpul, un membru al familiei sau colegii m-au cărat pe trepte. Acum, stagiul de cotizare considerat complet în legea actuală nu mai este considerat complet în noua lege. Ceea ce înseamnă că s-au schimbat regulile după ce s-a închis jocul. (...) Fostul ministru Olguţa Vasilescu a spus că nu poate să ţină cont de amendamentele noastre pentru că suntem în România 800.000 de persoane cu dizabilităţi şi dacă ni s-ar recunoaşte treimea de stagiu ca stagiu complet şi ar aplica formula de calcul în sensul acesta legea nu ar mai fi aplicabilă", a precizat ea.
Tonci a menţionat că, potrivit statisticilor Consiliului Naţional al Dizabilităţii, nu mai mult de 3% dintre persoanele cu dizabilităţi din România au avut şansa unui loc de muncă, reprezentând un număr de 45.000 de oameni.
