Premium
În opinia jurnalistului Ion Cristoiu, situația internă din PSD se complică având în vedere cele întâmplate în cadrul ședinței CExN, dedicată numirilor la ASF și CNA, dar care s-a soldat însă și cu excluderea din PSD a doi lideri de marcă ai partidului, secretarul general al partidului, Marian Neacșu, și liderul PSD Dâmbovița, Adrian Țuțuianu.
Evenimentul Zilei:
La atacurile adversarilor tot mai numeroși, Liviu Dragnea răspunde punînd gaz pe foc. Și nu numai prin excluderi, dar și prin rămînerea pe pozițiile de pînă acum în privința numirilor în funcții. La aceeași ședință, Liviu Dragnea și-a impus propriile numiri la ASF și la CNA. Asta înseamnă că ședința de luni, 5 noiembrie 2018, n-a marcat, cum crede Liviu Dragnea, finele Războiului în PSD, ci dimpotrivă, amplificarea Războiului, atît prin sporul de violență al dușmanilor, cît și prin creșterea numărului acestora.
E un Război care indiferent de cine îl va cîștiga, indiscutabil, PSD va pierde în chip catastrofal. Să ne lămurim.
(...) Nu numai pentru că după 28 de ani de istoric al clipei, am reușit să mă dezbar de năravul tipic tinereții jurnalistice, cel al patimii politice, denunțate de Caragiale la presa română, dar și pentru că în nici una dintre cele două Grupări în confruntare nu deosebesc un program politic deosebit. Și Puciștii și Gruparea lui Liviu Dragnea nu urmăresc altceva decît accesul la resurse. E limpede că Liviu Dragnea tratează funcțiile pe care le poate distribui PSD ca partid de guvernare ca pe o bucată de slănină din cămara sa de la Teleorman. Taie cîte o felie cu cosorul și dă cui crede el de cuviință. Alegerile au fost cîștigate de o echipă și în mod normal în post decembrism toți membrii echipei vor răsplata jertfei lor patriotice.
A doua zi după anunțarea rezultatelor, Liviu Dragnea s-a așezat cu fundul pe partid, ca țața Marghioala pe lada de zestre, și s-a făcut că nu-i cunoaște pe cei cu care a luptat în campanie. Esența Războiului din PSD stă așadar în bătălia pentru ciolan. Din acest punct de vedere, principalul vinovat de războiul nesfîrșit din partid e Liviu Dragnea. Pînă la urmă, Liviu Dragnea e managerul formațiunii și dacă în interiorul acesteia a apărut o grupare de nemulțumiți cel obligat prin funcție să rezolve problema e Liviu Dragnea.
(...) N-am nici o îndoială că Puciștii sînt sub influența a tot felul de sergenți majori mesianici. Aceștia promit marea cu sarea, în stilul fanfaron al securiștilor, care reușesc să-i tragă pe naivi pe sfoară prin teatrul secretomaniei, al celor care știu mult mai mult decît spun. E greu de crezut însă că Sistemul instituțiilor de forță condus de Klaus Iohannis se rezumă la debarcarea lui Liviu Dragnea. Debarcarea e socotită doar o etapă în procesul de aducere la Victoria a Guvernului Meu 2.
Și chiar dacă debarcarea nu reușește, tot ceea ce se întîmplă acum în PSD curge în defavoarea partidului. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Candidaţii la conducerea ASF, instituţia care supraveghează pieţele nonbancare (asigurări, piaţa de capital şi pensii private) cu o valoare de peste 20 mld. euro şi impact asupra a 10 milioane de clienţi vor fi audiaţi astăzi în comisiile reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor. Peste 30 de candidaţi s-au înscris în cursa pentru unul dintre cele nouă locuri la vârful ASF.
Tariful de referinţă şi factorul N, cu ajutorul căruia se identifică clienţii cu risc ridicat, sunt măsuri care ţin în frâu asociaţiile de transportatori, pentru că acestea au generat scăderea tarifelor pentru companii de la mii de euro pe an la circa 1.500 de euro în prezent. Ele sunt însă combătute de Comisia Europeană care le consideră încălcări ale concurenţei.
Noul consiliu al ASF va trebui să identifice soluţii astfel încât să nu declanşeze noi valuri de nemulţumiri din partea transportatorilor, dar şi să creeaze premise pentru o piaţă liberă.
Transportatorii îi vor în continuare la conducerea ASF pe Leonardo Badea (preşedinte) şi Cornel Coca Constantinescu (vicepreşedinte responsabil de piaţa asigurărilor) pentru că cei doi au mers înainte cu ideea tarifelor de referinţă în pofida atenţionărilor Comisiei Europene.
Transportatorii sunt principalii beneficiari ai tarifelor de referinţă la RCA, în condiţiile în care noile tarife de referinţă au scăzut cu 5%, în timp ce la persoane fizice preţurile au crescut cu 4%.(Mai multe detalii AICI)
RFI:
Noile sancţiuni americane contra Iranului au intrat în vigoare pe 5 noiembrie. Potrivit administraţiei de la Washington este vorba de cele mai severe sancţiuni impuse vreodată regimului de la Teheran. Doar 8 state au primit o derogare provizorie pentru a putea să mai cumpere petrol iranian. Sectoarele bancar şi al transportului sunt şi ele afectate de noile măsuri draconiene dictate de Washington.
Sancţiunile restabilite acum de americani sunt cele care fuseseră ridicate în cadrul acordului din 2015 privind dosarul nuclear iranian. Acord din care preşedintele Donald Trump se retrăsese unilateral în luna mai. Acesta din urmă vrea să constrângă Iranul să negocieze un nou acord nuclear care să prevadă stoparea totală a programelor sale de energie nucleară şi cele referitoare la rachetele balistice. De asemenea, americanii cer Teheranului să nu mai sprijine mişcările şiite care iau parte la diverse conflicte regionale.
Obiectivul principal afişat de americani este de a reduce la zero exporturile de ţiţei ale Iranului, exporturi care reprezintă o mare parte a veniturilor obţinute de regimul de la Teheran. Reamintim că Iranul este al 6-lea exportator mondial de aur negru. Pentru moment însă, administraţia de la Washington a decis să facă 8 excepţii, 8 state care vor putea să mai cumpere petrol iranian dar pentru un timp limitat, 6 luni. Este vorba de China, India, Japonia, Coreea de sud, Italia, Grecia, Turcia şi Taiwan.
„Presiunea noastră va fi implacabilă câtă vreme regimul iranian nu va lua un viraj de 180 de grade în comportamentul său destabilizator în Orientul Apropiat” a spus Steven Mnuchin. Secretarul american al Trezoreriei a mai promis că „în cazul în care iranienii vor încerca să ocolească sancţiunile, vom continua să luăm măsuri tot mai severe pentru a le perturba activitatea. Firmele din lumea întreagă trebuie să înţeleagă că vom aplica sanţiunile de o manieră foarte strictă”. Mike Pompeo, şeful diplomaţiei americane, speră ca aceste sancţiuni să „accelereze declinul rapid al activităţii economice iraniene pe pieţele internaţionale”.
Pe lângă sancţiunile contra exporturilor de petrol iranian, pe care deci Washington vrea să le reducă la zero, 50 de bănci iraniene au fost trecute pe lista neagră a SUA. Aceeaşi soartă este rezervată şi la 200 de persoane şi vase din sectorul iranian al transportului şi energiei, unei companii aeriene, Iran Air, şi la 65 de avioane ale sale. (Mai multe detalii AICI)
