Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Cristoiu dezvăluie strategia premierului Dăncilă după ruperea Coaliției

bzi.ro
cristoiu

În opinia jurnalistului Ion Cristoiu, gestul prim-ministrului Viorica Dăncilă de a numi lideri ALDE în locul miniștrilor demisionari face parte dintr-o strategie de pregătire a votului din momentul în care se va prezenta în Parlament cu varianta unui guvern restructurat.

Evenimentul Zilei:

Era limpede că numirea unor lideri ALDE în locul unor foști miniștri ALDE nu înseamnă că ALDE a revenit în Coaliția majoritară. Din punct de vedere politic, Guvernul rămîne cu structura politică schimbată. De ce a făcut Viorica Dăncilă această manevră? Klaus Iohannis a acuzat-o c-a vrut să ocolească astfel votul din Parlament. La o primă vedere, gestul Vioricăi Dăncilă pare infantil. La o cercetare mai atentă, vom desluși o strategie în pregătirea votului din Parlament. Ne-o spune trecerea în revistă a pozițiilor adoptate de Viorica Dăncilă după decizia ALDE de a ieși de la Guvernare.
Luni, 26 august 2019, imediat după anunțul făcut de Călin Popescu Tăriceanu, Viorica Dăncilă postează pe facebook un text care debutează astfel: „PSD va merge înainte cu guvernarea țării și alături de noi vor veni toți cei din ALDE și Pro România care au curajul de a-și asuma acest proces, care înțeleg că fuga de responsabilitate și lașitatea nu vor duce niciodată România mai departe.” Această primă luare de poziție anunță strategia asumată de PSD, de Viorica Dăncilă pentru a face față loviturii date de Călin Popescu Tăriceanu. Decizia a fost luată de un grup restrîns din conducerea ALDE, fără consultarea membrilor partidului ( ceea ce e adevărat). Prin urmare, sînt mulți lideri ALDE, mulți parlamentari ALDE care se opun acestei decizii, optînd pentru o colaborare mai departe cu PSD. Acestor membri ALDE PSD le oferă posturile deținute pînă acum sau chiar noi posturi. Pentru ca strategia să dea roade era nevoie de exemple. Rămînerea Ramonei Mănescu în Guvern ca ministru de Externe a fost un exemplu răsunător de politică binevoitoare a PSD față de membrii ALDE care optează pentru alianța cu PSD.
Pe 30 august 2019, Viorica Dăncilă era în măsură să declare într-o conferință de presă: „Am discutat nu numai cu parlamentari ALDE, am prieteni în ALDE, oameni pe care îi respect foarte mult, care aveau îndoieli referitor la această ruptură cu PSD. Eu m-aș bucura dacă partenerii și colegii noștri timp de doi ani și jumătate s-ar întoarce.” Pe ce s-a bazat această strategie? Pe trezirea membrilor ALDE după șocul produs de decizia conducerii restrînse. Nu e vorba numai de șovăiala de a renunța la un post deja deținut, la care membrii ALDE trebuie să renunțe de dragul lui Călin Popescu Tăriceanu, dar și de confuzia totală care domnește la nivelul conducerii restrînse a partidului în legătură cu pașii de urmat. Mulți lideri s-au speriat de angajamentul secret al lui Călin Popescu Tăriceanu față de Victor Ponta pentru o alianță dacă nu chiar o fuziune cu Pro România.
Mulți lideri n-au înțeles în ce constă afacerea cu Mircea Diaconu sprijinit de ALDE în calitate de candidat independent la președinție. Nu puțini s-au întrebat de ce a refuzat Călin Popescu Tăriceanu oferta PSD de alianță cu locuri garantate la locale și la parlamentare. Lovitura dată de Viorica Dăncilă în cadrul acestei strategii a fost propunerea și impunerea la șefia Senatului a vicepreședintelui ALDE Teodor Meleșcanu. Aici PSD a dovedit o surprinzătoare inteligență politică, dînd semn pentru adversari că rămâne o forță în materie de lovituri politice. PSD trece peste tentația de a lua el locul la Președinția Senatului și-l dă lui Teodeor Meleșcanu. Nu numai că-l dă, dar i-l și asigură lui Teodor Meleșcanu.
Pentru mulți lideri ALDE e o dovadă că PSD vrea să meargă mai departe cu ALDE. Ruptura n-a fost produsă de PSD, ci de conducerea restrînsă a ALDE. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

Cam aşa ar fi trebuit să scriem: De la 1 octombrie, Mugur Isărescu (sau oricare alt nume de economist, ministru de finanţe sau bancher central român) va prelua conducerea FMI, cea mai înaltă poziţie din lumea finanţelor obţinută de un român.
În schimb vom scrie: bulgăroaica Kristalina Georgieva va prelua conducerea FMI, fiind primul oficial dintr-o ţară fostă comunistă care ajunge într-o asemenea poziţie.
Deci nu un german, nu un francez, nu un olandez, nu un belgian, nu un spaniol, ci un bulgar, ţara aflată pe ultimul loc în Uniunea Europeană ca putere economică.
După căderea comunismului, Kristalina Georgieva s-a angajat într-o carieră internaţională, lucrând din 1993 la Banca Mondială în diferite proiecte, în diferite ţări şi pe diferite poziţii. La Banca Mondială a ajuns până la poziţia de director executiv (CEO), imediat după preşedinte - asigurând conducerea zilnică a uneia dintre cele mai mari instituţii financiare din lume. De asemenea, ea a fost comisar european şi vicepreşedinte al Comisiei Europene, deci are experienţă în a interacţiona cu liderii lumii şi a-i aduce la un consens dacă există nevoie.
Ceea ce părea la început o şansă fără câştig s-a transformat într-un final într-o confirmare: Franţa şi Germania, plus SUA, o susţin pe Kristalina Georgieva, un profesor de economie în perioada comunistă, pentru poziţia de şef al FMI, în locul franţuzoaicei Christine Lagarde, cea care va prelua de la 1 noiembrie funcţia de preşedinte al Băncii Centrale Europene.
Susţinerea Kristalinei Georgieva a ajuns atât de puternică încât boardul FMI va elimina restricţia de vârstă care spunea că şeful instituţiei nu poate avea mai mult de 65 de ani la momentul numirii.
Problema nu este că Isărescu nu este la FMI, ci că România nu are români în poziţii publice internaţionale de top, cu expunere zilnică în întreaga lume, iar în domeniul economic şi al finanţelor este o secetă totală, exact acolo unde este statul român implicat.(Mai multe detalii AICI)

Adevărul:

Dacă aşa este, înseamnă că europenii, cu o mentalitate total diferită, nu au înţeles resorturile profunde ale gândirii politice şi comportamentului electoral al britanicilor şi, în consecinţă, au criticat inutil propensiunea insularilor de a rămâne din nou singuri, cu speranţa că vor reînvia vremurile de odionioară în care metropola putea supravieţui imperial pe seama coloniilor, fericite să-şi servească stăpânii cu tot ce aveau mai bun.
Caz în care trebuie, poate, să încercăm să înţelegem că nu conteză punctul nostru de vedere, oricât de multiplu şi bine motivat ar fi el descriind consecinţele Brexit, ci dorinţa britanicilor de a scăpa cu totul, cât mai repede, de Europa cu regulile sale, pesemne în baza credinţei că fratele mai mare, personificat de Donald Trump, va deschide foarte larg băierile pungii şi va întreţine actualele standarde de viaţă din UK. Chiar cred britanicii asta?
Poate surprinzător pentru noi, ei chiar cred asta la modul cel mai sincer. Poate că temperamentul anglo-saxon îi împinge spre o glorificare a comportamentului de forţă, a unei abordări brutale şi fără niciun fel de menajament a tuturor jocurilor politice, inclusiv prin atacul nemilos împotriva adversarilor, adeseori la limita bunei-cuviinţei. Aşa procedează şi Trump şi a câştigat voturile unui electorat foarte important. Aşa fac acum emulii săi britanici, Nigel Farage şi Boris Johnson. Şi par să câştige şi ei pe toată linia.
Un foarte recent sondaj realizat de OPINIUM arată că, în ciuda tuturor eşecurilor de săptămâna trecută în Parlament, a plecării unora dintre membrii lor cei mai importanţi care s-au lansat în invective fără precedent împotriva propriului partid şi a lui Boris Johnson personal pe care, în cel mai bun caz, îl acuză de comportament dictatorial, conservatorii au câştigat două pucte, ajungând acum la 37% din preferinţele electoratului, iar scorul înregistrat de laburişti este de 25% (minus 1 punct procentual faţă de sondajul precedent) . Liberal-democraţii sunt acum la 16%, iar cei din LEAVE au rămas la 13%. Ceea ce indică faptul că, în caz că alianţa conservatori-LEAVE propusă de Nigel Farage se va realiza, vor avea, cel puţin în acest moment, majoritate în urma unor alegeri generale.(Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.