Premium
În opinia jurnalistului Ion Cristoiu, viziunea din filmul Game of Thrones invocată de liderul USR, Dan Barna, în cadrul Congresului convocat pentru desemnarea candidatului la președinția României, este una sinistră în materie de politică.
Evenimentul Zilei:
Dan Barna a cerut delegaților votul pentru a candida la președinția României. Admițînd că în competiția cu Dacian Cioloș cîștigă el, Dan Barna va fi candidatul Alianței 2020 la Președinție. Un candidat care-și ia în serios angajamentul de a lupta ca să ajungă președinte. În aceste condiții, ne întrebăm Ce mesaj a vrut să transmită Dan Barna electoratului la acest Congres? Un alegător simplu, care nu se uită la filme, dar care își pune mari speranțe în posibilul nou președinte, a vrut să vadă proiectul de țară al candidatului, făgăduielile sale în raport cu interesul național. Ce a zis Dan Barna din acest punct de vedere? „Noi suntem singurii care putem să schimbăm asta şi, dacă judecăm după numărul de voturi pe care l-am primit pe 26 mai din partea tinerilor şi din partea celor care au plecat din ţară, aş zice că şi ei cred acelaşi lucru, un sfert de Românie crede că noi putem schimba România. (…) Am mai făcut încă un pas în obiectivul Alianţei USR PLUS de a guverna în 2020. În cadrul mecanismelor statutare ale USR, astăzi, au avut loc alegerile pentru nominalizarea candidatului USR la poziţia de candidat la Preşedinţia României. În urma alegerilor, USR m-a mandatat să reprezint acest partid. Este un rezultat care confirmă eforturile de 2 ani, de cînd conduc acest partid, de a ne dezvolta şi a fi ceea ce România are acută nevoie: un partid nou şi proaspăt care să aducă societatea activă şi modernă din spectrul politic pentru a merge mai departe în Europa.”
Vom schimba România. Vom merge mai departe în Europa. Acestea sînt singurele angajamente ale celui care vrea să fie președintele României. Clișee folosite de toți politicienii postdecembriști. Admițînd că sînt și alegători, ca mine, care se uită la filme și la seriale. Ce mesaj le-a transmis invocarea lui Game of Thrones de către Dan Barna ca viziune a USR? Viziunea din Game of Thrones e sinistră în materie de politică. Să n-ai încredere în nimeni, să n-ai nici un scrupul în bătălia pentru parvenirea și rămînerea la putere, oamenii cinstiți pierd în fața ticăloșilor. Aceasta e viziunea despre politică a USR, a candidatului USR la prezidențiale? Rareș Bogdan declara după Congres că între Klaus Iohannis și Dan Barna e distanța dintre New York și Roman. Politician abil, Rareș Bogdan a vrut să-l menajeze pe Dan Barna. Luînd seamă la Congresul USR, eu cred că între Klaus Iohannis și Dan Barna e distanța dintre Biroul Oval și Biroul șefului de gară din Cucuieții din Deal.(Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
De la începutul anului indicele BET, care urmăreşte evoluţia principalelor acţiuni de la bursă, are o creştere de peste 20%, iar cu tot cu dividendele plătite, creşterea este de peste 30%.
În semestrul I 2019, Bursa de la Bucureşti a avut a doua cea mai mare creştere din Europa, după Grecia, care a avut un plus de 41%.
În timp ce Bursa raportează creşteri spectaculoase, mai ales în condiţiile în care dobânzile la bancă ajung cu greu la 4%, numărul investitorilor cu conturi active la Bursă a scăzut în T1 la 53.940, minus 11% faţă de anul trecut. Acum 10 ani numărul conturilor active a fost de 92.800.
Numărul celor care tranzacţionează activ a scăzut la 15.700, minus 5% faţă de acum un an şi minus 20% faţă de acum 3 ani.
Ce ironie! Într-una din cele mai bune perioade, când cele mai bune acţiuni dau cele mai mari dividende, când cursul valutar leu-euro este stabil, când dobânzile sunt la minime, numărul investitorilor la bursă scade.
Pe acest fond vine şi amărăciunea lui Lucian Isac, directorul general al Estinvest, una dintre cele mai vechi societăţi de brokeraj, care se încăpăţânează să reziste: Bursa de la Bucureşti este lipsită de notorietate. Sunt mai mulţi români care au auzit de criptomonede decât cei care au auzit de BVB.
Întrebarea este de ce românii cred mai mult în bitcoin (toate criptomonedele sunt denumite în limbajul popular bitcoin) decât în Bursă?(Mai multe detalii AICI)
Adevărul:
Preşedintele Macron a anunţat că, începând cu luna septembrie, va fi creat un „mare comandament“ militar special dedicat spaţiului cosmic, integrat forţelor aeriene care, din acel moment, vor deveni „forţe aeriene şi spaţiale“. Şi, astfel, Macron transmite două mesaje esenţiale: pe de o parte că Franţa doreşte, are mijloacele financiare necesare şi tehnologia specifică pentru a intra în clubul foarte restrâns al superputerilor care-şi dispută deja de mai mult timp superioritatea în spaţiul cosmic (Rusia, SUA şi China), dar şi, implicit, dorinţa de a antrena Uniunea Europeană în ansamblul său în această operaţiune de asigurare a noii dimensiuni de apărare strategică a teritoriului, chiar dacă sunt puţine ţări pe continentul nostru în stare să ţină pasul cu aventura spaţială.
De ce acum? Pentru că, la 35 de de ani după ce Ronald Reagan susţinea Iniţiativa de Apărare Strategică, propunea proiectul de scut spaţial anti-rachetă denumit generic „Războiul Stelelor“, pe 19 februarie Donald Trump a anunţat formarea forţei spaţiale americane (parte a US Air Force): „America va fi întotdeauna primă forţă în spaţiu. Nu vrem ca China şi Rusia precum şi alte ţări să ne domine, noi am fost întotdeauna cei care au dominat“. Mesaj de tip confrontaţional în genul preferat de preşedintele SUA şi, de fapt, doar o parte a marii campanii pentru a câştiga un nou mandat?
Opiniile sunt împărţite.
Evident că au fost unii care au râs citind mesajul lui Trump de anul trecut „Space Force all the way“ , iar Netflix a lansat rapid un nou serial de comedie care-şi îşi bate joc la modul deschis de noua componentă a forţelor aeriene americane.
Dar realitatea este chiar foarte serioasă şi implică dezvoltări conflictuale extreme care pot influenţa regiuni întregi cu o viteză infinit mai mare şi cu consecinţe instalate mai rapid decât cele produse de conflictele cu arme convenţionale. Şi asta în contextul în care absolut nimeni nu se mai gândeşte să respecte angajamentele luate în perioada Războiului Rece, adică seria de tratatele şi convenţiile semnate sub egida Naţiunilor Unite, pentru discuţia noastră fiind relevant Tratatul din 1967 privind principiul non-aproprierii şi interzicerea amplasării pe orbită a armelor de distrugere în masă.(Mai multe detalii AICI)
