Premium
Donald Trump a declarat în weekend că ar încuraja Rusia să atace aliații NATO "delăsători" care, în opinia sa, cheltuiesc prea puțin pentru apărare.
Comentariile sale au șocat liderii de pe ambele maluri ale Atlanticului, notează The Washington Post. Toate națiunile membre NATO fac plăți pentru a acoperi cheltuielile de funcționare ale organizației, care a fost înființată după cel de-al Doilea Război Mondial pentru a ajuta Europa de Vest să contracareze Uniunea Sovietică cu ajutorul Canadei și al Statelor Unite.
Țările membre nu plătesc taxe de membru pentru a rămâne în alianță. Totuși, țările se angajează să cheltuiască anual cel puțin 2% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare, cu scopul de a asigura pregătirea militară a alianței și de a descuraja orice potențial atac. Angajamentul este o linie directoare, nu o cerință, care este în vigoare de aproape două decenii.
Doar 11 țări au atins ținta de 2% din PIB
Anul trecut, 11 țări au atins sau au depășit acest obiectiv, potrivit statisticilor NATO. Restul au cheltuit părți mai mici din PIB-ul lor pentru apărare. (Islanda, singurul stat membru care nu are forțe armate, este omisă din setul de date).
Cele mai multe dintre țările care au cheltuit peste pragul de 2% fie au graniță cu Rusia, fie se află în apropierea liniilor de front ale războiului din Ucraina.
Polonia - care împarte o parte din granița de nord cu exclava rusă Kaliningrad și o porțiune lungă din granița de sud-est cu Ucraina - a cheltuit anul trecut o parte mai mare din PIB-ul său pentru apărare decât orice alt stat membru, cu 3,9%.
Statele Unite s-au clasat pe locul al doilea, cu 3,49%. Dar, în cifre brute, bugetul de 860 de miliarde de dolari al SUA pentru apărare este mai mult decât dublu față de cel al tuturor celorlalți aliați NATO la un loc.
Alte state membre care cheltuiesc mai mult de 2% din PIB-ul lor sunt Estonia, Lituania, România și cel mai nou membru al NATO, Finlanda, care a aderat la alianță anul trecut. (Este demn de remarcat faptul că majoritatea celor care cheltuiesc mult au legi sau politici naționale care impun cheltuieli de apărare de 2%, în conformitate cu obiectivele NATO).
Țările mai îndepărtate de Rusia au avut mai multe șanse să cheltuiască sub linia directoare de 2%. Unele - inclusiv Germania, Italia și Canada - au cheltuit considerabil sub acest obiectiv, deși au economii mari și PIB-uri de peste 1 trilion de dolari. Altele, cum ar fi Luxemburg, ar putea avea dificultăți în atingerea pragului din cauza dimensiunii limitate a armatelor și a industriilor lor de apărare.
Creșteri după 2014
Majoritatea aliaților NATO cheltuiesc o proporție mai mare din PIB-ul lor pentru apărare decât în 2014. În acel an, Rusia a invadat Peninsula Crimeea și a anexat-o, inflamând tensiunile din Europa de Est și determinând NATO să își dubleze obiectivul de 2% din cheltuieli.
La acea vreme, doar trei aliați îndeplineau acest obiectiv. Numărul a crescut la șapte în 2022. După ce Rusia a invadat Ucraina în luna februarie a aceluiași an, cheltuielile pentru apărare au crescut brusc în mai multe țări.
Polonia a fost din nou în fruntea listei, cheltuielile sale de apărare sărind de la 2,4% din PIB la 3,9%. În total, Polonia a cheltuit anul trecut peste 29 de miliarde de dolari pentru apărare, cu aproape 12 miliarde de dolari mai mult decât în 2022 și de trei ori mai mult decât a cheltuit în urmă cu un deceniu. Franța, Slovacia, Ungaria și alte câteva țări și-au majorat, de asemenea, cheltuielile pentru apărare după invazia rusă.
La începutul acestui an, Turcia a votat în favoarea aderării Suediei, după luni de amânare. În așteptarea ratificării Ungariei, Suedia ar trebui să adere la NATO în acest an, ca al 32-lea membru, și s-a angajat să cheltuiască 2,1% din PIB-ul său.
Unele state membre cheltuiesc mai mult, dar încă nu au depășit pragul de 2%. Altele au stagnat. Dar presiunea pentru creșterea cheltuielilor pentru apărare nu a trecut neobservată.
În urma declarațiilor lui Trump, cancelarul german Olaf Scholz s-a angajat luni să atingă obiectivul de 2% al NATO. "Este nevoie urgentă de acest lucru", a declarat Scholz. "Pentru că, oricât de dură ar fi această realitate, nu trăim în vremuri de pace".
