Criza apei din Prahova nu a căzut din senin. Cu mai bine de o lună înainte ca peste 100.000 de oameni să rămână fără apă, Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Prahova a trimis Prefecturii și ISU o adresă oficială în care vorbea explicit despre „riscul ca necesarul de apă (…) să nu poată fi asigurat” și despre faptul că barajul Paltinu nu mai are nicio golire de fund utilizabilă. În nota de fundamentare se vorbește de „situație de urgență generată de riscul iminent privind întreruperea alimentării cu apă”.
Aceste documente tehnice, semnate de SGA Prahova, contrazic parțial discursul public al unor autorități care, după izbucnirea crizei, au sugerat că nu au fost informate sau că nu li s-a spus direct că alimentarea cu apă poate fi întreruptă.
Ce spune adresa SGA Prahova din 30 octombrie
Prima piesă este adresa din 30 octombrie 2025, transmisă de SGA Prahova către Instituția Prefectului și ISU „Șerban Cantacuzino” Prahova, având ca obiect „Lucrări de deblocare a golirii de fund GF2 – Baraj Paltinu, în regim de urgență”. Documentul descrie rolul critic al acumulării Paltinu: „Acumularea Paltinu (…) constituie principala sursă de apă brută pentru 17 comune și orașe (…) inclusiv municipiul Câmpina. Alimentarea cu apă este dependentă de această acumulare.”
Apoi, explică avaria produsă pe 17 iunie 2025 la golirea de fund GF2 și nevoia unor lucrări complexe – cu scafandri, decolmatare, extragerea depunerilor, curățarea instalațiilor – pentru readucerea sistemului la parametri de siguranță. „În prezent, la cota actuală din acumulare, barajul Paltinu nu are nicio golire de fund utilizabilă, singura cale de asigurare a alimentării cu apă a populației și industriei fiind prin centrala hidroelectrică Paltinu.”
Mai departe, SGA le spune oficial Prefecturii și ISU că, în contextul secetei și al debitului mic, există un risc real ca apă suficientă să nu mai poată fi furnizată pentru tratare: „În contextul manifestării fenomenelor de secetă din ultimii ani (începând cu anul 2018), cu un debit afluent prognozat scăzut, există riscul ca necesarul de apă pentru consum în procesul de tratare, debitat spre Stația de Tratare Voila – populație și industrie, să nu poată fi asigurat.”
Cu alte cuvinte, SGA Prahova avertizează cu subiect și predicat că dacă nu se intervine populația și industria se pot trezi că nu mai au apă la dispoziție pentru tratare și consum.
Nota de fundamentare: „situație de urgență” și „risc iminent privind întreruperea alimentării cu apă”
A doua piesă importantă este Nota de fundamentare. Aceasta reia rolul strategic al barajului: „Acumularea Paltinu (…) constituie principala sursă de apă brută pentru 17 comune și orașe (…) Alimentarea cu apă este dependentă de această acumulare.”
Nota consfințește oficial faptul că golirea de fund GF2 este „complet blocată” și că nu se poate interveni fără lucrări subacvatice specializate. Se menționează inspecția realizată în perioada 18–20 septembrie 2025 de către VIZSINDER GENERAL CONTRACTOR S.A. Apoi, documentul punctează ședința din 22 octombrie 2025 la care au participat: „Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, ANAR, ABA Buzău–Ialomița, SGA Prahova, SPEEH Hidroelectrica, SC Consib SA, SC Aquevo SRL, ESZ Prahova SA”. În urma acestei ședințe: „s-a concluzionat necesitatea efectuării unor lucrări de intervenție în regim de urgență pentru restabilirea funcționării golirii de fund.”
Nota repetă diagnosticarea alarmantă: „în prezent, la cota actuală din acumulare, barajul Paltinu nu are nicio golire de fund utilizabilă, singura cale de asigurare a alimentării cu apă fiind prin centrala hidroelectrică Paltinu” și introduce avertismente suplimentare din partea Hidroelectrica: „reprezentanții Hidroelectrica au arătat că situația în care se va interveni pentru deblocarea GF2 ar putea forma depuneri aluvionare în zona prizei energetice și poate afecta tranzitul debitului prin C.H.E. Paltinu.”
În privința alimentării cu apă, formularea este cât se poate de clară: „având în vedere manifestările fenomenului de secetă din ultimii ani, există riscul ca necesarul de apă pentru consum în procesul de tratare să nu poată fi asigurat”, iar în secțiunea dedicată situației de urgență, nota vorbește explicit despre: „situație de urgență generată de riscul iminent privind întreruperea alimentării cu apă a populației și industriilor.”
Lucrările propuse – decolmatarea locală, îndepărtarea aluviunilor, coborârea nivelului apei cu 30 de metri față de marginea grătarului GF2 – sunt toate încadrate în formula „regim de urgență”.
Cine era la masă și ce știau
Nota de fundamentare fixează un cadru instituțional greu de contestat. La ședința din 22 octombrie 2025 au participat, printre alții, Ministerul Mediului, ANAR, ABA Buzău–Ialomița, SGA Prahova, Hidroelectrica și ESZ Prahova – operatorul responsabil de captarea și tratarea apei brute.
„S-a atras atenția asupra faptului că există riscul creșterii turbidității apei evacuate, pe perioada execuției lucrărilor (…). Reprezentanții ESZ Prahova au luat cunoștință de situație.”
Așadar, nu doar că riscul de întrerupere a alimentării cu apă a fost pus pe hârtie, dar și faptul că, pe timpul lucrărilor, apa evacuată se va tulbura a fost comunicat explicit, iar ESZ – singurul care putea spune dacă turbiditatea depășește limitele tehnologice de tratare – a fost informat.
Așadar, documentele intrate în posesia STIRIPESURSE.RO ne arată că autoritățile știau că barajul Paltinu funcționează, de facto, fără nicio golire de fund disponibilă, știau că alimentarea cu apă depinde exclusiv de centrala Paltinu, știau că există „risc ca necesarul de apă (…) să nu poată fi asigurat” și chiar „risc iminent privind întreruperea alimentării cu apă”, știau că, în timpul lucrărilor, apa evacuată se va tulbura, iar ESZ a fost informat despre această turbiditate.
Declarațiile pe care le auzim în aceste zile că „nu ni s-a spus că există risc să se oprească apa” sau „nu am știut că populația va rămâne fără apă” intră în coliziune directă cu documentele oficiale.
Comentează