Premium
Criza pandemiei a amplificat tendinţele "autoritariste" ale puterii executive, reducând libertăţile, inclusiv în ţările Uniunii Europene, afirmă eurodeputatul belgian Philippe Lamberts, notând că, în cazul tranziţiei ecologice, întrebarea esenţială este dacă este redus consumul de energie.
Eurodeputatul Philippe Lamberts, membru al partidului belgian Ecolo (Ecologişti Confederaţi pentru Organizarea Luptelor Originale) şi copreşedinte al grupului parlamentar Verzi / Alianţa Liberă Europeană din Parlamentul European, atrage atenţia că guvernele tind să restrângă libertăţile fără a se consulta cu parlamentele şi justiţia, în numele siguranţei sanitare. Printre exemple, enumeră inclusiv proiectul aşa-numitului "paşaport de vaccinare" sau stocarea datelor medicale, potrivit mediafax.ro.
Citește și: Atac fără precedent la Mircea Dinescu: ‘Pușlama ordinară’
"În mod clar, într-o situaţie de criză, puterea executivă are de jucat un rol primordial. Este acest lucru un risc pentru democraţie? Răspunsul este da, în mod evident. Toate aceste lucruri se petrec într-un moment istoric special. Preluarea controlului asupra vieţii politice de către ramura executivă este un fenomen care se observă peste tot în Europa şi în lume. Este o tendinţă naturală. Vreau să reamintesc expresia «justiţia este o administraţie, deşi este una dintre cele trei ramuri ale puterii, iar Parlamentul este o cameră de înregistrare». Această tendinţă naturală exista înainte de pandemie, dar, evident, pandemia a intensificat deriva autoritaristă a puterii executive, în orice caz, tendinţa executivului de a capta esenţialul puterii. Şi cred că în Belgia, deşi nu suntem afectaţi la fel de mult ca în Franţa, nu scăpăm de acest lucru", afirmă eurodeputatul Philippe Lamberts, într-un interviu acordat postului RTBF şi publicaţiei Le Soir.
"Mă refer la siguranţa sanitară - sunt restrânse libertăţile în numele siguranţei sanitare. Aşa cum se întâmpla ieri sau alaltăieri, erau restrânse libertăţile în numele siguranţei fizice, în timpul atentatelor. Dar decizia trasării unei linii între siguranţă şi libertate este prin excelenţă o decizie care trebuie deliberată şi dezbătută. Şi nu suntem în această situaţie. Iar aici văd cel mai mare risc. Acest risc este în paşaportul de vaccinare, în stocarea datelor oamenilor. Cred că este o ameninţare considerabilă", avertizează eurodeputatul Philippe Lamberts.
Restricţiile antiepidemice au generat dezbateri politice intense în Belgia. Săptămâna trecută, premierul regiunii belgiene Flandra, Jan Jambon, a cerut o dezbatere urgentă pe tema restricţionării circulaţiei pe timp de noapte din cauza pandemiei. "Interzicerea circulaţiei pe timp de noapte este o atingere gravă adusă libertăţii noastre", a afirmat Jan Jambon, într-o emisiune a postului Eén-VRT.
De asemenea, Belgia a semnalat, alături de Franţa, Germania, Olanda şi Lituania, că se opune instituirii unui aşa-numit "paşaport de vaccinare" la nivelul Uniunii Europene.
Philippe Lamberts: Tranziţia ecologică este corectă, dar întrebarea esenţială este: "Începem în mod real tranziţia spre un sistem care să consume mult mai puţină energie"?
Philippe Lamberts, copreşedinte al grupului parlamentar Verzi / Alianţa Liberă Europeană din Parlamentul UE, consideră că tranziţia ecologică se face corect la nivel european, într-un mod mai concret decât acum câţiva ani. Însă întrebarea esenţială este dacă într-o zi societatea va putea pretinde că a redus semnificativ consumul de energie.
"Întrebarea este, în mod fundamental, dacă începem în mod real tranziţia spre un sistem care să consume mult mai puţină energie. Aceasta este eterna întrebare", a argumentat Philippe Lamberts, subliniind că este necesară o analiză privind consumul de energie. "Se porneşte de la premisa că cererea de energie va fi exponenţială. Dar nu se poate porni de la o asemenea premisă. Dacă acest lucru va face planeta un loc în care nu pot trăi oamenii, vă garantez că, la un moment dat, curba cererii de energie va ajunge la zero, deoarece nu vor mai fi oameni", a spus eurodeputatul.
Philippe Lamberts a evidenţiat importanţa democraţiei participative şi utilizării inteligenţei colective. "Nu are nimeni în plan un miracol. Singurul lucru care ne poate salva este inteligenţa colectivă. Este necesară o democraţie care să fie mai participativă. Cetăţenii propun recomandări, pe care apoi liderii aleşi le transformă în legi", concluzionează Philippe Lamberts.
