Premium
Parlamentul albanez nu a reuşit miercuri să aleagă un nou şef al statului întrucât opoziţia, invitată la formarea unui guvern de tranziţie care să organizeze alegeri "echitabile", a continuat să-i boicoteze lucrările, relatează AFP, potrivit agerpres.
Guvernul socialist al lui Edi Rama a decis să nu prezinte un candidat în primul tur, cerând opoziţiei să revină în Parlamentul din care ea absentează, din proprie iniţiativă, de la jumătatea lunii februarie şi să ajungă la un "consens" asupra numelui unui nou preşedinte al republicii.
Până aici a fost! Marea Britanie ÎNCHIDE liberul acces înainte de 8 iunie
"Noi nu am propus candidat cu scopul de a ne arăta voinţa de a avea un dialog cu opoziţia asupra numelui unui nou preşedinte pentru a ajunge la un consens al tuturor forţelor politice din Albania", a explicat preşedintele parlamentului monocameral, Ilir Meta (foto), în faţa adunării.
În virtutea Constituţiei, pentru a fi ales în fruntea statului, trebuie obţinute minimum 84 de voturi din cele 140 ale membrilor parlamentului, majoritate de care coaliţia guvernamentală dispune deja.
Un al doilea tur al scrutinului este prevăzut pentru joi.
Dacă parlamentarii nu reuşesc să-l aleagă pe preşedintele republicii, al cărui rol este mai mult onorific, la capătul a cinci tururi, Parlamentul trebuie dizolvat şi noi alegeri legislative urmează să fie organizate.
Viitoarele alegeri legislative sunt prevăzute pentru luna iunie, dar dreapta a ameninţat că le va boicota, cerând demisia premierului Edi Rama şi instalarea unui guvern de coaliţie.
Donald şi Ivanka Trump vor fi ÎN DIRECT cu astronauţii de pe Staţia Spaţială Internaţională-VIDEO
Ea îl acuză pe Edi Rama că a autorizat cultivarea de canabis, iar banii proveniţi din vânzarea acestuia au fost folosiţi pentru a manipula scrutinul. Premierul respinge cu vigoare aceste acuzaţii, precum şi orice idee de demisie şi de amânare a alegerilor.
Viaţa politică a Albaniei, o ţară săracă din sud-estul Europei rămâne marcată de o puternică neînţelegere între dreapta şi stânga, care schimbă între ele declaraţii virulente, chiar insulte şi acuzaţii de corupţie.
După căderea comunismului în 1992, rezultatele alegerilor au fost foarte adeseori contestate de perdanţi, inclusiv prin organizarea de manifestaţii de stradă, care au degenerat uneori în violenţe. Precedentele alegeri legislative, în 2013, s-au desfăşurat totuşi într-o atmosferă mai calmă.
