CSM cere o alternativă la Legea 'Big Brother'

Autor:

Publicat: 09/09/2014 15:48

'Din experienta practica, multe infractiuni grave - de omor, de tâlharie - au fost descoperite cu ajutorul Legii 'Big Brother', multe dintre aceste cauze fiind în pericol în ce priveste aprecierea probelor. CCR trebuia sa motiveze si în cazul organelor de urmarire penala de ce nu e buna legea sau ce anume se mentine. Acum e vorba de un vid legislativ, cu atât mai mult cu cât art. 152 din Codul de procedura penala a ramas în vigoare - asadar, obligatia Guvernului, a Parlamentului este ca de urgenta sa gaseasca formula legislativa pentru a umple golul legislativ', a afirmat Dumbrava, pentru Agerpres. Horatius Dumbrava a precizat ca sunt cazuri în care s-au dat autorizari si au fost prinsi infractori prin legea 'Big Brother', adaugând ca pe lânga dreptul la viata privata a celor supusi retinerii datelor trebuie luat în calcul si dreptul victimelor infractiunilor la integritate corporala si psihica, chiar la viata, 'lucru pe care CCR nu l-a analizat, desi trebuia'. El considera ca este important de clarificat ce se întâmpla cu cauzele deja aflate pe rolul instantelor sau la organele de urmarire penala privind datele stocate si retinute în vedere utilizarii lor, adica autorizate de judecator anterior datei de 4 aprilie 2014. 'CCR nu raspunde acestei chestiuni, ramânând instantelor sa aprecieze asupra acestor date stocate, retinute si utilizate ca probe. Problema nu e deloc simpla pentru ca ratiunile care au stat la baza admiterii exceptiilor de neconstitutionalitate din dosarele Judecatoriei Constanta si Târgoviste cu care a fost sesizata CCR pot fi multiplicate la cele peste 12.000 de dosare în care judecatorii au admis solicitarile organelor de urmarire penala, dosare care fie se afla la procurori, fie pe rolul instantelor. Logica ce a stat la baza exceptiilor de la cele doua judecatorii, Constanta si Târgoviste, logica retinuta de decizia CCR, este asemanatoare pentru toate dosarele aflate în lucru, adica se presupune ca dispozitiile Legii 82/2012 au încalcat drepturile la viata privata, dreptul la corespondenta si libertatea de exprimare. Ramâne sa vedem cum se va contura practica judecatoreasca, însa problema nu e de ignorat, ea putând genera dificultati la nivelul de apreciere în ceea ce priveste probele si, la urma, a vinovatiei sau nevinovatiei inculpatilor din aceste dosare, fiind vorba de un numar urias de dosare penale', a mai spus Dumbrava. Judecatorul sustine ca CCR a avut ca preocupare doar faptul ca organele de informatii aveau acces si utilizau datele fara control judecatoresc. 'Se spune explicit în decizie ca nu era cazul organelor de urmarire penala care aveau autorizarea judecatorului prin Codul de procedura penala. Or, daca în ce priveste partea cu organele de informatii si accesul si utilizarea decizia e corecta si se manifesta prezervarea statului de drept, nu la fel este în cazul organelor de urmarire penala pentru care se recunoaste implicit ca au fost garantii de aparare a drepturilor prin faptul ca autorizarea judecatorului era data în fiecare caz, dupa analiza cererii. Nicio institutie, niciun organ al statului român, inclusiv cele cu atributii în domeniul securitatii nationale, nu se poate sustrage unui control si autorizare a unui organ independent, acesta fiind justitia, prin judecatori, altfel putem ajunge în domeniul arbitrariului si abuzului, dupa cum corect îsi justifica decizia si CCR', a explicat acesta. Magistratul a subliniat faptul ca CCR s-a manifestat ca o reala institutie în înfrânarea exceselor de la functionarea statului de drept si prin repunerea în matca fireasca, constitutional, a principiilor universale ale respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. 'Faptul ca a explicat pe îndelete, cu argumente irefutabile, posibilele interferari, abuzuri pe care le pot face unele organe ale statului, recte organele de stat cu atributii în domeniul securitatii nationale, da adevarata dimensiune a deciziei CCR. Nu pot decât sa felicit judecatorii Curtii, care în unanimitate au fost în acord cu dispozitia si motivele CCR - e un moment esential pentru a demonstra ca statul de drept poate si trebuie sa fie aparat', a mai mentionat el. În opinia acestuia, o solutie ar fi ca ÎCCJ sa fie sesizata pentru a da o hotarâre prealabila care sa fie obligatorie pentru toate instantele. Horatius Dumbrava a reamintit ca, în 2013, la nivelul instantelor, au fost înregistrate peste 12.300 de dosare privind cereri ale organelor de urmarire penala ce fac obiectul Legii 82/2012, înregistrându-se o crestere fata de anul anterior de 93,19% la judecatorii, cu 26,34% la tribunale, peste 250% la curtile de apel si de 150% la ÎCCJ. El a mai spus ca, în calitate de membru CSM, a solicitat Sectiei de judecatori sa procedeze potrivit dispozitiilor legale, care, în 24 iunie, a admisa cererea si a hotarât sesizarea Inspectiei Judiciare pentru efectuarea de verificari la instante în legatura cu situatia cauzelor care au ca obiect cererile de autorizare a interceptarilor si înregistrarilor audio sau video în cursul urmaririi penale, precum si cererile formulate în temeiul Legii 82/2012. 'Personal, astept rezultatele acestor verificari tinând cont si de Hotarârea din 8 aprilie 2014 a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, dar si pentru faptul ca prin decizia CCR a fost mentinut articolul 152 din Codul de procedura penala, asa încât cât mai urgent posibil trebuie adoptat un nou act normativ în domeniu. Verificarea pe care Inspectia Judiciara o face, ar ajuta la conturarea unui act normativ, daca grupul de lucru constituit la nivelul Guvernului va lua în considerare semnalele venite din sistemul de justitie, care sa tina cont de garantiile respectarii drepturilor si libertatilor omului la care se refera CCR în decizia sa', a mai precizat Dumbrava. Curtea Constitutionala a României (CCR) a decis în 8 iulie ca este neconstitutionala Legea 82/2012 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, precum si pentru modificarea si completarea Legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private în sectorul comunicatiilor electronice. Curtea a stabilit ca organele judiciare si cele cu atributii în domeniul sigurantei nationale nu mai au acces si nu mai pot utiliza datele obtinute si stocate în baza Legii 'Big Brother', pâna la adoptarea de catre Parlament a unui nou act normativ privind retinerea datelor.

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!