Premium
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a adresat Consiliului Superior al Magistraturii solicitarea de a declanşa verificări pentru a se stabili dacă declaraţiile unor lideri ai PNL aduc atingere independenţei justiţiei. Solicitarea sa vine după ce PNL, prin intermediul deputatului Radu Zlati, a solicitat CSM să verifice cum este posibil ca, deşi trei instanţe judecătoreşti au stabilit că Guvernul se face vinovat de încălcarea legii, doi procurori (procurorul de caz şi procurorul şef de secţie de la Parchetul General) să dea şi apoi să confirme o scoatere de sub urmărirea penală a şefului Guvernului, vinovat de încălcarea fragrantă a legii. Se făcea referire la plângerea penală făcută la adresa premierului de către PNL Cluj, plângere penală pentru abuz în serviciu, cauzată de faptul că nu au fost organizate de către Guvern alegeri pentru şefia Consiliului Judeţean Cluj, în termenul prevăzut de lege.
Citește și: Ministerul Justiției sesizează CSM din cauza acuzațiilor PNL
Astăzi, CSM a constatat că afirmațiile presedintelui Consiliului Judetean Cluj, Mihai Seplecan, si ale deputatului Radu Zlati referitoare la activitatea procurorului general si a procurorilor din PÎCCJ sunt de natura sa aduca atingere independentei sistemului judiciar.
Citește și: PNL, solicitare către CSM: Faceţi curăţenie în propria casă
Inspectia Judiciara a efectuat verificari în acest caz la solicitarea din 13 august a presedintelui CSM, Marius Tudose, ca urmare a sesizarii ministrului Justitiei, Robert Cazanciuc.
Verificarile au vizat afirmatiile lansate în spatiul public la adresa procurorului general si a procurorilor din cadrul PÎCCJ, dar si a judecatorilor de catre Mihai Seplecan si Radu Zlati, în contextul clasarii plângerii penale formulate de Partidul National Liberal - Filiala Cluj, împotriva premierului Victor Ponta având ca obiect infractiunea de abuz în serviciu presupusa a fi savârsita prin nerespectarea dispozitiilor legale în materia organizarii alegerilor pentru functia de presedinte CJ Cluj.
Inspectia Judiciara a apreciat ca afirmatiile publice ale celor doi sunt nefondate si tendentioase, de natura a pune în discutie deontologia profesionala a procurorilor si a judecatorilor, aducând atingere principiului constitutional al separatiei puterilor în stat, cu consecinta afectarii prestigiului justitiei si implicit a independentei magistratilor.
Citește și: Deputatul PNL pârât la CSM îi răspunde ministrului Justiției
Potrivit CSM, Seplecan si Zlati au facut declaratii în sensul ca activitatea procurorilor din PÎCCJ este subordonata politic si se circumscrie unor interese private, nerespectând legislatia si deciziile instantelor si emanând solutii nefondate, ca procurorul general îsi exercita atributiile în mod discretionar, favorizându-l pe premier, si ca numirea lui Tiberiu Nitu s-ar fi realizat prin încalcarea procedurilor legale în vigoare, în sensul ca un rol determinant l-ar fi avut prim-ministrul. De asemenea, cei doi au facut afirmatii potrivit carora procurorul general este aservit politic premierului.
'În ceea ce priveste numirea în functia de procuror general al PÎCCJ a lui Tiberiu Nitu, procedura s-a derulat cu respectarea Legii 303/2004 privind Statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii 317/2004 privind CSM, astfel încât nu se poate retine vreo încalcare a dispozitiilor legale de catre Victor Ponta - în calitate de ministru interimar al Justitiei la acel moment - în numirea pentru functia de procuror general, ci doar îndeplinirea unei atributii ce-i revenea în calitatea precizata', se arata în comunicat.
CSM considera ca, prin prisma functiilor detinute de Mihai Seplecan si Radu Zlati, afirmatiile acestora au un impact deosebit asupra opiniei publice, fiind de natura sa submineze autoritatea judecatoreasca si sa aduca atingere independentei sistemului judiciar.
'Acestea creeaza dubii greu de înlaturat cu privire la independenta magistratilor, acreditând ideea ca activitatea judecatorilor si procurorilor implicati în înfaptuirea procesului judiciar se desfasoara cu încalcarea principiului consacrat de art. 2 din Codul de procedura penala, conform caruia procesul penal se desfasoara conform dispozitiilor prevazute de lege. Plenul Consiliului a apreciat ca declaratiile politicienilor mentionati au depasit limitele admisibile ale discursului public politic si ale libertatii de exprimare, asa cum sunt protejate de art. 10 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, aducând atingere independentei sistemului judiciar în ansamblul sau', se mai spune în comunicatul citat.
