Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) transmite că protejarea vieții și a sănătății pacienților „nu trebuie transformată într-o dispută juridică” și că responsabilitatea pentru accesul la tratamente vitale revine statului, prin autoritățile competente. Reacția vine pe fondul unui caz aflat pe rolul Curții de Apel București (CAB), joi, 11 septembrie 2025, în care un bolnav de cancer a cerut, pe calea ordonanței președințiale, asigurarea unui medicament nedecontat în prezent pentru patologia sa.
Mesajul CSM: dreptul la viață e obligație pozitivă a statului, nu sarcina judecătorilor
Într-un punct de vedere transmis în contextul interesului public pentru cauza de la CAB, CSM subliniază că dreptul la viață este garantat „atât la nivel național, cât și internațional”, iar statul are obligația pozitivă de a-l ocroti inclusiv prin măsuri financiare atunci când acestea condiționează protecția efectivă a dreptului.
Consiliul atrage atenția că instanțele nu pot substitui responsabilitatea statului în asigurarea și garantarea dreptului la viață și la sănătate al pacienților cu patologii grave ce au nevoie de tratamente costisitoare. Lipsa includerii unor terapii oncologice pe lista de compensate și întârzierile administrative la decontare sunt descrise drept „cauze sistemice”, a căror corectare ține de puterea legislativă și executivă.
„Judecătorii, prin atribuțiile lor, nu pot suplini obligația statului de a garanta accesul pacienților la tratamente vitale”, arată CSM, care observă că, în lipsa unei reglementări clare, unitare, dublată de finanțare corespunzătoare, instanțele ajung să soluționeze tot mai multe acțiuni prin care cetățenii cer ceea ce ar trebui să fie asigurat de drept.
CSM reafirmă că protejarea vieții pacienților „nu trebuie plasată exclusiv în sarcina instanțelor”, acestea devenind în fapt ultima soluție pentru persoane aflate în situații medicale grave. „Cazuri dramatice”, precum cel relatat în mass-media, ar confirma nevoia de politici publice coerente și previzibile și de un mecanism de decontare care să prevină „umilirea pacienților” și să garanteze accesul la medicamente și tratamente oncologice. Concluzia CSM: responsabilitatea reală aparține statului român, prin autoritățile competente.
Ce s-a întâmplat la Curtea de Apel București
Joi, 11 septembrie, la Curtea de Apel București a fost suspendată judecata unui dosar privind o ordonanță președințială prin care un pacient oncologic solicita, până la soluționarea dosarului de fond, asigurarea în regim de compensare 100% a medicamentului Durvalumab. Potrivit avocatului reclamantului, pacientul suferă de cancer biliar, iar terapia menționată nu este compensată pentru această indicație.
Avocatul a relatat că dosarul nu a fost inclus pe lista cauzelor de judecat în acea zi și că, în contextul protestului magistraților, demersurile pentru clarificarea situației nu au primit răspuns. În minuta de pe portalul instanțelor figurează că suspendarea s-a dispus în baza Hotărârii nr. 2/26.08.2025 a Adunării Generale a Judecătorilor din cadrul CAB.
Din hotărârea menționată rezultă că, pe durata protestului, CAB judecă prioritar cauze precum: dispoziții asupra drepturilor și libertăților fundamentale în faza de urmărire penală, măsuri preventive privative de libertate, declararea ca indezirabil, custodia publică și suspendarea executării actelor administrative. Alte instanțe au transmis că, pe perioada protestelor, vor judeca în continuare și ordonanțele președințiale în situații de risc privind integritatea minorilor și stabilirea de tratamente medicale.
În aceeași zi, la CAB, un alt complet a judecat o cauză similară, potrivit aceluiași avocat, care a semnalat astfel o discrepanță de practică în prioritizarea dosarelor cu miză medicală imediată.
Ce este ordonanța președințială și de ce e folosită în cazuri medicale
Ordonanța președințială este o procedură specială, cu caracter provizoriu și urgent, prin care o instanță poate dispune măsuri temporare pentru a preveni un prejudiciu iminent până la soluționarea definitivă a litigiului de fond. În spețe medicale, reclamanții invocă, de regulă, riscul de degradare accelerată a stării de sănătate sau chiar de deces în absența unui tratament, și solicită acces temporar la medicamente ori proceduri până la verdictul final.
Miza de politici publice
Mesajul CSM reîncadrează disputa din zona strict juridică în zona politicilor publice: actualizarea predictibilă a listei de compensate, accelerarea mecanismelor de evaluare și decontare, precum și finanțarea necesară pentru a evita ca pacienții să fie nevoiți să deschidă procese ca să își exerseze drepturi fundamentale. În absența acestor corecții sistemice, presiunea rămâne pe instanțe, iar incoerențele (precum cele semnalate joi la CAB) pot afecta direct șansele la tratament ale pacienților.
Comentează