Premium
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) urmează să ia în discuţie joi propunerea Secţiei pentru judecători de admitere a cererii de numire în funcţia de judecător a procurorului Mihaiela Moraru Iorga, revocată iniţial din DNA.
Pe 29 septembrie, Secţia a sesizat plenul cu propunerea de admitere a acestei solicitări.
Plenul CSM urmează să decidă dacă admite sau respinge solicitarea şi să stabilească instanţa la care Mihaiela Moraru Iorga ar urma să îşi desfăşoare activitatea.
Alături de propunerea Secţiei pentru Moraru Iorga, plenul CSM va lua în discuţie alte 32 de cereri de numire a unor procurori în funcţia de judecători şi patru solicitări de încadrare din funcţia de judecător în cea de procuror.
Citește și: Mărturie în Comisia SRI: Șefii DNA și ai Serviciului aveau întâlniri la care stabileau dosarele
Mihaiela Iorga a trecut în solicitarea sa mai multe instanţe la care ar putea să activeze - Judecătoria Giurgiu, Judecătoria Sectorului 1, Judecătoria Sectorului 2, Judecătoria Sectorului 6, Judecătoria Cornetu, Judecătoria Olteniţa, Judecătoria Slobozia, Judecătoria Videle, Judecătoria Zimnicea, Judecătoria Călăraşi, Judecătoria Roşiori de Vede, Judecătoria Turnu Măgurele.
Pe 27 septembrie, Curtea de Apel Bucureşti a decis suspendarea ordinului emis de Laura Codruţa Kovesi prin care Mihaiela Iorga a fost revocată din funcţia de procuror al DNA. Decizia nu a fost definitivă.
Mihaiela Iorga a deschis la Curtea de Apel Bucureşti un proces în care a solicitat suspendarea ordinului semnat pe 5 iulie de Laura Codruţa Kovesi privind revocarea sa din funcţia de procuror la DNA.
DNA a susţinut atunci că Mihaiela Iorga nu a înregistrat un denunţ în conformitate cu dispoziţiile legale şi nu l-a prezentat spre repartizare procurorului-şef al secţiei din care făcea parte. Neprezentarea denunţului a avut drept consecinţă imposibilitatea aplicării unor dispoziţii procesual penale în raport cu persoane cercetate.
Ulterior, în urma unor verificări, DNA a anunţat că a identificat mai multe nereguli în activitatea Mihaielei Iorga, în biroul său fiind găsite o sumă de bani şi mai multe bunuri neînregistrate.
"Într-un dosar în lucru s-a identificat suma de 398.400 lei primită de la o persoană fizică. În procesul verbal, întocmit în acest sens, nu s-a precizat natura sumei de bani şi nu a fost înregistrată în Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte pentru a fi depusă la camera de corpuri delicte, conform prevederilor legale. De precizat că, deşi Direcţia Naţională Anticorupţie dispune de un fond de flagrant de 2 milioane lei, potrivit dispoziţiilor art. 4 alin. 4 din OUG 43/2002, suma respectivă nu era destinată pentru o activitate operativă, deoarece nu există niciun document din care să rezulte că au fost solicitaţi bani din fondul de flagrant şi nici nu i-au fost puşi la dispoziţie", preciza atunci DNA.
Într-un alt dosar aflat în lucru au fost identificate bunuri, şi anume ceasuri evaluate la 67.631 lei şi un stilou în valoare de 8.117 lei, ridicate cu ocazia unei percheziţii, care nu au fost înregistrate de Mihaiela Iorga în Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte.
De asemenea, într-un dosar în care erau cercetate mai multe persoane, Mihaiela Iorga a solicitat şi obţinut declanşarea procedurilor pentru obţinerea avizului necesar urmăririi penale faţă de una dintre persoane iar după obţinerea avizului a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de persoana respectivă la o zi după împlinirea termenului de prescripţie, "împrejurare care generează consecinţe asupra întregii cauze", anunță Agerpres.
De cealaltă parte, Mihaiela Iorga a declarat că între ea şi Laura Codruţa Kovesi exista de mai mult timp o tensiune, determinată "probabil" de faptul că nu a dat curs "anumitor solicitări".
