Premium
Peste 70% dintre magistraţi s-au pronunţat prin vot în favoarea propunerii ca procurorul general, precum şi procurorii şefi ai DNA şi DIICOT să fie numiţi de preşedinte la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), şi nu la propunerea ministrului Justiţiei, aşa cum prevede actuala formă a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Citește și: Victor Ponta a mărit, pe ascuns, salariile angajaților de la Finanțe cu 60%
Consultarea magistraţilor s-a făcut înainte ca Plenul CSM să aprobe propunerile de modificare şi completare a statutului judecătorilor şi procurorilor, propuneri ce vor fi înaintate ministrului Justiţiei.
Potrivit centralizatorului rezultatelor votului exprimat în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor, în favoarea propunerii s-au pronunţat 2.668 de judecători şi 1.441 de procurori, iar împotrivă 921 de judecători şi 599 de procurori.
Citește și: Anunț de la Cotroceni: Președintele Klaus Iohannis a promulgat 4 legi așteptate
Conform propunerii de modificare a primului alineat al articolului 45 din Legea 303/2004, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorii şefi ai DNA şi DIICOT şi adjuncţii acestora, sunt numiţi de preşedintele României la propunerea CSM, pe o perioadă de patru ani, cu posibilitatea de a fi reînvestiţi o singură dată. Ei pot fi selectaţi dintre procurorii care au o vechime minimă de 12 ani în funcţia de judecător sau procuror, au cel puţin gradul de parchet de pe lângă tribunal şi au îndeplinit efectiv cel puţin cinci ani funcţia de procuror la un parchet de pe lângă tribunal sau la un parchet ierarhic superior.
Citește și: Procurorii DNA s-au răzgândit de aseară până azi: Nu-l mai vor după gratii pe patronul UTI
În forma actuală, alineatul prevede că procurorul general al PÎCCJ, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al DNA, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii acestuia "sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată".
O altă propunere de modificare se referă la faptul că revocarea procurorilor din funcţiile de conducere ar urma să fie făcută de către preşedintele României la propunerea CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea a două treimi din numărul total al membrilor adunării generale corespunzătoare unităţii de parchet la care se exercită funcţia de conducere. În forma actuală, alineatul vizat prevede că revocarea se face "la propunerea ministrului Justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau a procurorului general al PÎCCJ ori a procurorului şef al DNA, cu avizul CSM".
În urma votului exprimat în adunările generale, în favoarea acestei propuneri s-au pronunţat 2.952 de judecători şi 1.608 procurori, iar împotrivă 710 judecători şi 433 de procurori.
CSM a hotărât sesizarea ministrului Justiţiei cu propunerile de iniţiere a procedurilor de modificare şi completare a legilor privind statutul judecătorilor şi procurorilor, dar şi a altor două acte normative, printre propunerile înaintate fiind şi aceea ca procurorul general, precum şi procurorii şefi ai DNA şi DIICOT să fie numiţi de preşedintele României la propunerea CSM.
Propunerile care vor fi înaintate ministrului Justiţiei au fost aprobate de Plenul CSM în şedinţa din 27 octombrie.
"Propunerile aprobate de Plenul CSM sunt expresia preocupării constante pentru consolidarea independenţei justiţiei, creşterea calităţii actului de justiţie şi îmbunătăţirea organizării sistemului judiciar, în contextul profundei reforme a legislaţiei care constituie principalul instrument de lucru al sistemului judiciar, prin adoptarea celor patru noi coduri în materie civilă şi penală. Acestea au modificat competenţele instanţelor şi parchetelor, au reorganizat căile de atac, au generat tipuri noi de cauze şi proceduri, au determinat ample reorganizări ale secţiilor şi completelor instanţelor", se arată într-un comunicat al CSM.
Pe lângă Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, se mai propune modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii 317/2004 privind CSM.
