Premium
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a răbufnit după ce tânărul de 28 de ani, ars în explozia de la Piatra Neamț, a decedat într-un spital din Belgia, asta în condițiile în care transferul acestuia a întârziat și s-a făcut abia după ce au fost făcute plăți în avans, deoarece România nu-și achitase facturile în cazul altor români tratați în spitalul belgian.
Digi24:
„Pe scurt, acest băiat de 28 de ani s-a dus lângă tinerii de acum trei ani (victimele tragediei din Colectiv, n.r.), aflat într-o situație absolut similară, s-a dus inexorabil, a avut aceeași soartă după trei ani. Dacă ar exista o conștiință colectivă în această țară, în acest popor, dacă ar exista o ființă numită România, un suflet colectiv, cum s-a simți față de acest om? După trei ani, țara lui nu este în stare să-l salveze de la moarte exact în aceleași condiții în care au murit cei 65 acum trei ani”, a spus Cristian Tudor Popescu.
Transferul lui Alexandru Gabriel, tânărul din Neamț, s-a făcut abia după ce au fost făcute plăți în avans, deoarece România nu-și achitase facturile în cazul altor români tratați în spitalul din Belgia.
„Oamenii ăia de la spitalul din Belgia au spus așa: au mai venit români aici. Noi, fiind domni și fiind oameni, i-am primit, i-am tratat și nu ni s-a plătit pentru tratament. Noi n-am banii înainte, ca la curve, am fost oameni. Am spus că e o urgență, două urgențe, trei, le primim și o să plătiți dup-aia, pentru că sunteți onorabili. România e o țară onorabilă, în Uniunea Europeană, o să plătiți. Și onorabilul stat român, prin reprezentanții săi, n-a plătit. Deci onorabilul stat român a dat țepe, asta este eticheta pe care o pun oamenii ăia din Belgia. A dat țepe cu bolnavii ăștia aduși acolo și pentru care nu s-a plătit intervenția. Cui a dat țepe? Lu' Bruselu'. Lu' ăștia, lu' nenorociții ăștia de la Bruselu' care sunt dușmanii poporului român, cum ne-a spus nouă domnu' Dragnea, domnu' Tăriceanu, cum ne-a spus paracliserul ălă, Vâlcov”, a adăugat jurnalistul. (Mai multe detalii AICI)
Adevărul:
Teamă-mi e că aşa este, dar asta nu înseamnă că europarlamentarii membri al Comitetului pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne din Parlamentul European au greşit cumva când, miercuri, au adoptat proiectul de raport realizat de Serghei Stanişev (care este şi Preşedintele Partidului Socialist European).
Raportul - adoptat cu 36 voturi „pentru“, 4 „împotrivă“ şi o abţinere - cere miniştrilor membri JAI să „adopte o decizie rapidă în favoarea admiterii Bulgariei şi României ca membri cu drepturi depline în Spaţiul Schengen. Totodată, s-a subliniat faptul că un demers în două etape - mai întâi încetarea controalelor la frontierele interne terestre şi maritime, urmată de stoparea controalelor la frontierele externe - ar ridica o serie de riscuri şi ar putea avea un impact negativ asupra viitoarei extinderi a Spaţiului Schengen, În această cauză, decizia ar trebui să privească o singură măsură legală. În acelaşi timp, europarlamentarii cer miniştrilor din JAI să decidă şi în privinţa aderării Croaţiei la Spaţiul Schengen imediat după ce ţara va fi îndeplinit criteriile necesare“.
Frumos spus şi în conformitate deplină cu constatarea că cele două ţări, Romania şi Bulgaria, îndeplinesc pe deplin condiţiile tehnice pentru admiterea în Spaţiul Schengen. Problema este că această constatare nu este nouă. A fost repetată exact în aceşti termeni de toate instituţiile europene cu atribuţii în domeniu (prima oară, Parlamentul European s-a exprimat în acest sens în iunie 2011 prin vocea raportorului Carlos Coelho de la PPE), la fel Comisia Europeană prin poziţiile publice ale Preşedinţilor Barroso şi Juncker. Şi tot degeaba, deoarece, chiar dacă asta nu scrie nicăieri, voturile finale ale reprezentanţilor Statelor Membre se dau exclusiv pe criterii politice şi pe baza configuraţiilor de interese şi alianţe din marile jocuri europene.
Aici lucrurile par să se complice teribil de tare pentru România în timp ce, discret şi într-un mod extrem de eficient, drumul vecinilor bulgari pentru intrarea în Spaţiul Schengen şi în Zona Euro pare să devină autostradă deschisă şi fără prea multe obstacole în perspectivă. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Franţa şi-a dorit ca trecerea a o sută de ani de la primul război mondial să fie un moment de reflecţie europeană şi chiar internaţională legată de greşelile trecutului şi de caracterul nefast al naţionalismului. Preşedintele Emmanuel Macron a considerat chiar că toată seria de comemorări legată de sfîrşitul primului război mondial este o ocazie pentru ca Europa să devină mai unită, mai încrezătoare în proiectul comunitar. Polemicile nu lipsesc însă în acest context, şi nici punctele de vedere divergente legate de modul în care a fost concepută pacea după încetarea luptelor.
Un început de polemică a izbucnit în Franţa în legătură cu mareşalul Philippe Pétain, de numele căruia este legată victoria franceză la Verdun în 1916. Merită el celebrat sau nu, în condiţiile în care, se ştie, în anii celui de-al doilea război mondial el a devenit aliatul lui Hitler? Preşedintele Emmanuel Macron consideră că trebuie să facem o distincţie între ceea ce a reprezentat Philippe Pétain la sfîrşitul primului război mondial şi cea ce a reprezentat el la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial. Altfel spus, omagierea celui care a fost un "mare soldat" la Verdun ar fi legitimă.
Reacţiile la această afirmaţie a preşedintelui francez n-au întîrziat. El a fost criticat imediat de către opoziţie, de către instanţe evreieşti, de către ordinul masoneriei.
"Infamia comisă de Philippe Pétain în cursul celui de-al doilea război mondial şterge meritele sale precedente" a declarat, de exemplu, Xavier Bertrand, unul din liderii dreptei. Iar organizaţia francmasonă arată într-un comunicat: "Paranteza scelerată a colaboraţionismului din partea regimului de la Vichy rămîne o pată de nespălat a istoriei noastre şi în consecinţă orice omagiu adus lui Pétain, şeful regimului de la Vichy, este inacceptabilă, indiferent de pretext".
Preşedintele Macron a încercat să pună capăt polemicii precizînd că Philippe Pétain nu figurează printre mareşalii şi generalii care vor fi onoraţi, în mod colectiv, în cursul unei ceremonii care va avea loc sîmbătă 10 noiembrie la Paris la Domul Invalizilor. Palatul Elysée mai consideră că polemica este inutilă.(Mai multe detalii AICI)
