Premium
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a reacționat în termeni extrem de duri la adresa lui Tudorel Toader ca urmare a Ordonanței adoptate de Guvernul Dăncilă în domeniul justiției, precizând că avem de a face cu o premieră în România după 1989.
Digi24:
"E prima dată când un guvernant după 1989 emite un decret în regim ceauşist. Nimeni nu poate să-l amendeze, să i se opună", a spus la Digi24 jurnalistul Cristian Tudor Popescu, referitor la noile Ordonanţe adoptate ieri de Guvern. În opinia acestuia, nici măcar comuniştii nu schimbau legile ca să obţină ce doreau cu ajutorul justiţiei, ci le foloseau pe acelea care erau.
"În premieră după 1989 avem un decret al lui Ceauşescu. Această ordonanţă a fost comunicată de Toader fără ca acesta să se consulte cu CE, Comisia de la Veneţia, GRECO, Parlamentul României, fără să se consulte cu vreun organism al magistraţilor, inclusiv cu CSM şi în ultimă instanţă, cu Guvernul, cu premierul care a spus că n-a ştiut că o să fie pe lista suplimentară această OUG.
Să nu mai vorbim de consultări cu societatea civilă!
E prima dată când un guvernant după 1989 emite un decret în regim ceauşist. Nimeni nu poate să-l amendeze, să i se opună. Avocatul Poporului, în mod evident, nu va face niciun demers.
Justiţia cu circuit închis – o altă premieră care se extinde înainte de 1989 este această justiţie cu circuit închis pe care o inaugureaza secţia de investigare a magistraţilor, condusă de facto, de Adina Florea.
Justiţia în ceauşism funcţiona sub comandă politică, dar această comandă consta în ordinul dat telefonic sau cu sentinţa la plic judecătorului, care avea apoi de aranjat, de pus în pagină, cu articole de lege ce-i spunea partidul, dar folosea pentru asta legile existente şi care nu se schimbau o dată la două săptămâni.
Nici măcar comuniştii nu schimbau legile ca să obţină ce doreau cu ajutorul justiţiei, le foloseau pe acelea care erau. Apoi, era vorba de o justiţie totuşi, măcar teoretic, sub comunişti pentru toată lumea. Justiţiabilul era, teoretic, în aceleaşi condiţii faţă de justiţe, şi Ceauşescu, şi utimul pensionar din Berceni.
În această secţie inventată acum, cerând dosarul lui Liviu Dragnea, Tel Drum, de la DNA, se constituie ca o justiţie paralelă, cu circuit închis. Regimul comunist avea magazine cu circuit inchis unde se găseau de toate, în vreme ce oamenii alergau după gheare de pui. La fel şi această justiţie paralelă, cu circuit închis pe care o inaugurează secţia de investigare a magistraţilor aparţine nomenclaturii de partid. Dosarele nomenclaturii merg aici, nu mai sunt lăsate pe mâna DNA, a Parchetului General, ci merg la această sectie specială.
Aceeaşi secţie se ocupă şi cu distrugerea duşmanilor celor trecuţi pe lista neagră de către partidul de guvernământ.
Gestul de a lua dosarul lui Dragnea acum e menit să comunice tuturor magistraţilor că nu mai au a se teme de DNA când dau şpagă, când judecă strâmb, nu au a se teme de DNA pentru că dacă se au bine cu puterea politică, secţia are grijă de ei din toate punctele de vedere”, a comentat la Digi24 jurnalistul Cristian Tudor Popescu. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Tractoare, lactate şi chiar biciclete, Polonia nu doar că exportă în Africa, ci şi produce acolo, dând astfel un exemplu despre cum o ţară est-europeană poate profita de oportunităţile de afaceri oferite de economiile în curs de dezvoltare şi de pieţele cu 1,2 miliarde de consumatori de pe continentul african.
Şi marile puteri europene şi-au îndreptat atenţia spre Africa. Berlinul şi Viena chiar au atenţionat că statele africane au nevoie de mai multe investiţii europene. Problema este că producătorii şi exportatorii chinezi, ghidaţi de guvernul de la Beijing, sunt deja în plină campanie de cucerire a Africii.
În 2017, preşedintele Poloniei Andrzej Duda a vizitat fabrica de tractoare deschisă de producătorul polonez Ursus în Etiopia şi a încurajat de acolo companiile din ţara sa să investească în Africa.
Ursus a putut să-şi deschidă uzina africană mulţumită unui acord bilateral prin care Polonia a oferit linii speciale de credit pentru construirea liniilor de producţie şi pentru facilitarea cooperării. „Sunt ţări uriaşe aici, cu un potenţial mare“, a spus Duda.
Ursus a estimat valoarea contractelor subsidiarei din Etiopia din perioada 2014-2017 la zece milioane de dolari. În perioada vizitei etiopiene a preşedintelui Duda, Polonia căuta să câştige sprijinul statelor africane pentru obţinerea unui loc în Consiliul de securitate al ONU pentru 2018-2019, scrie TheNews.pl.
La începutul anului trecut, ministrul egiptean al comerţului anunţa la Cairo planurile grupului polonez Polva de a construi o primă fabrică de produse lactate într-un oraş din apropierea capitalei egiptene. Investiţiile pentru prima fază a proiectului sunt de 30 de milioane de euro.
Cea de-a doua fază va include producţia de brânză şi unt. Investiţiile totale se vor situa la 75,2 milioane de euro. Ministrul a precizat atunci că grupul polonez ia în considerare realizarea mai multor investiţii pentru piaţa egipteană, inclusiv în sectorul farmaceutic. Proiectul este implementat printr-o alianţă poloneză alcătuită din două companii specializate în activităţi în domeniul farma şi cosmetic şi MilkoVita, producător din industria lactatelor. La acea vreme, Egiptul trecea prin faza de sfârşit a unei crize de lapte pentru copii, notează Daily News Egypt. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
”Campania electorală nu prea s-a făcut simțită întrucât mesajele electorale au fost lansate de politicienii moldoveni înainte de startul oficial al campaniei pentru alegerile parlamentare. Dacă la scrutinele anterioare era predominantă componenta geopolitică, de această dată se pare că alegerea cetățenilor va ține de percepțiile pe care le au în raport cu nivelul de viață, dar și cu politica internă și externă pe care o promovează elitele de la guvernare sau partidele de opoziție”, declară într-un interviu la RFI, Victoria Bucătaru, directoarea executivă a Asociației pentru Politică Externă (APE) din Moldova.
”Partidul de guvernământ, Partidul Democrat a avut pe parcursul anului mesaje cu tentă electorală și din acest motiv chiar și în timpul campaniei electorale practic mesajele au fost aceleași.Iată de ce este destul de dificil să vorbim despre mesaje specifice care au fost abordate în timpul campaniei electorale și aici mă refer nu doar la partidul de guvernământ, dar și la celelalte partide care au folosit practic aceleași mesaje în spațiul public în perioada precedentă”, afirmă experta de la Chișinău.
Victoria Bucătaru precizează însă că mesajul pro-est, pro-vest rămâne prezent.”Totuși, dacă e să urmărim și să analizăm rezultatele Barometrului Opiniei Publice, dar și rezultatele altor sondaje, observăm că cetățenii atrag mai mare atenție la modul de viață, la calitatea vieții, în mod special și la sentimentele pe care le trăiesc, necesitățile, dar și fricile pe care le au. Acest lucru a fost exploatat de către reprezentanții sau candidații care au fost înscriși în cursa electorală. Din acest considerent observăm că mesajele predominante au ținut foarte mult de problemele cu care se confruntă cetățenii zi de zi. S-a atras foarte mult atenția asupra infrastructurii, dar și asupra subiectului legat de corupție”, continua directoarea executivă APE.
”Oamenii nu sunt informați despre sistemul mixt, s-a făcut prea puțină educație electorală”
Cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare, mulți sunt cei care nu știu pentru cine să voteze, nu-și cunosc candidații și spun că vor decide în dreptul cui să aplice ștampila votat, doar când vor fi în secția de votare.
”Din păcate, s-a făcut puțină educație electorală. Este responsabilitatea atât a autorităților, cât și a societății civile. Dar totuși, autoritățile poartă acea responsabilitate de bază pentru a explica cetățenilor ce înseamnă sistem electoral mixt. Știm bine că schimbarea sistemului electoral a fost dur criticată de către partenerii euroatlantici. De asemenea, am avut niște recomandări negative din partea Comisiei de la Veneția. Va fi foarte dificil de a explica cetățenilor și de a crea această cultură de a alege în cadrul unui sistem mixt. Fiecare sistem are un mecanism care trebuie să fie foarte clar înțeles de către cetățeni, dar și să fie înrădăcinat în societate și în comunitate pentru a fi acceptat de către oameni. Candidații merg în teritoriu, discută cu cetățenii, însă aceștia nu vin cu răspunsuri concrete care ar soluționa nevoile acestor cetățeni. Se vorbește foarte mult, însă percepția realității este cu totul și cu totul alta și acest lucru trebuie să fie specificat în mod constant”, este de părere Victoria Bucătaru. (Mai multe detalii AICI)
