Premium
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu s-a dezlănțuit la adresa Secției speciale pentru investigarea magistraților, după ce fosta șefă DNA Laura Codruța Kovesi a fost pusă sub control judiciar și i s-a comunicat că are calitatea de inculpat într-un dosar în care este acuzată de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă.
Digi24:
S-ar putea să n-o mai vedem pe doamna Kovesi, să nu mai iasă de acolo, de la Secția specială pentru investigarea magistraților, spune gazetarul Cristian Tudor Popescu. Obiectivul este ca fosta șefă a DNA să fie arestată, dar deocamdată Secția nu-și asumă asta, o iau progresiv, consideră CTP, iar ca argument al raționamentului său e răspunsul la întrebarea: De ce a fost ținută fosta șefă a DNA, joi, aproape șapte ore la audieri?
„Idealul, funcția-obiectiv este, minunat ar fi, pentru Secție, pentru Gestapo și pentru PSD-ALDE, ca doamna să fie arestată, ăsta ar fi idealul. Deocamdată, încă nu și-au asumat, ați văzut că au luat-o progresiv. Încă nu-și asumă arestarea Secția. Ce s-a întâmplat acolo? Dumneavoastră de ce credeți că au ținut-o șapte ore acolo, ce credeți că s-a întâmplat? (Răspunde Cosmin Prelipceanu: Ca să numere jurnaliștii orele). Exact. Foarte bine. În cazul de față, mesajul era chiar numărul de ore. Important era ca lumea să știe că a fost ținută șapte ore. A fost ținută 7 ore? Păi asta înseamnă că e o problemă, domnule! Înțelegeți? Timpul este o idee manipulatorie veche, de pe vremea Securității, din anii 50. Securitatea spunea: dacă ați ajuns la noi, sigur ați făcut ceva! La noi n-ajunge nimeni degeaba! Acest sentiment vrea să-l transmită Secția în clipa de față: Domnule, au ținut-o 7 ore! Îți dai seama, câte păcate are! Acesta este mesajul”, a punctat Cristian Tudor Popescu.
Fosta şefă DNA Laura Codruţa Kovesi a declarat, joi, după mai mult de şase ore de audieri la Secţia de investigare a magistraţilor că are interdicţie de a vorbi cu presa despre dosarul său.
„Au venit și cu această interdicție. De ce? Răspunsul e foarte simplu: pentru că în cele șapte ore s-a întâmplat...NIMIC! Și dacă doamna Kovesi ar fi venit și ar fi spus: vreme de șase-șapte ore m-au ținut acolo să-mi arate niște poze aberante, niște chestiuni lipsite de orice sens, fabulații și așa mai departe (...), dacă ar fi avut posibilitatea să devoaleze această manipulare doamna Kovesi, sigur că ea se dezumfla. Și atunci au ales acest mecanism, format foarfecă: 1. te țin șapte ore; 2. îți interzic să spui ceva despre de ce te-am ținut cele șapte ore. Ca să genereze ideea asta: domnule, cu doamna Kovesi sunt probleme! Și asta, firește, preluată acum de vorbeții, de zvonerii, de lătrăii partidului, asta va fi ideea”, a declarat Cristian Tudor Popescu la Digi24. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Pentru a reflecta într-adevăr relaţia bancă - debitori persoane fizice sau juridice, costul creditului ar trebui legat de o medie a dobânzilor oferite de bănci la depozite pentru persoane fizice sau juridice. În acest moment, costul creditului este legat de Robor, care reprezintă o medie a cotaţiilor dobânzilor OFERITE de bănci unele altora la depozitele pe o zi, două zile, o săptămână, 3 luni, 6 luni şi 12 luni.
Ministerul Finanţelor propune ca Robor să fie înlocuit cu dobânda medie de tranzacţionare, ponderată cu sumele împrumutate. Însă această dobândă medie a tranzacţiilor va fluctua foarte mult în situaţia în care o bancă sau alta va avea „foame de lichidităţi” conjuncturală.
În aceste condiţii, de ce persoanele fizice sau companiile să depindă de eventuala volatilitate a dobânzilor de pe piaţa bancară? Corect ar fi ca dobânzile la credite să crească sau să scadă în funcţie de contextul general al pieţei determinat de evoluţiile macroeconomice.
Dacă este un context inflaţionist, cu dobânzi în creştere, atunci acestea se vor reflecta şi în dobânzile oferite de bănci la depozite pentru populaţie şi companii, astfel încât costul general al creditului va creşte. În acelaşi timp însă, într-un context inflaţionist cresc şi salariile, deci posibilitatea debitorilor de a achita rate mai mari la credite.
În acest fel se acoperă şi anomaliile din sistem când deşi există exces de lichiditate, adică soldul depozitelor este mai mare cu 25% decât al creditelor, dobânda la tranzacţiile dintre bănci este în creştere pentru că depinde de situaţia particulară a anumitor bănci.
Dacă este exces de lichiditate şi marile bănci oferă doar 1% dobândă la depozitele pe 12 luni pentru că nu au ce face cu banii, de ce Robor şi dobânda la tranzacţii este la 3,5% sau mai mult? De ce băncile acceptă să plătească altor bănci 3,5% şi nu plătesc populaţiei sau companiilor 2,5-3%, ci doar 1%, sub inflaţia de 3,5%?(Mai multe detalii AICI)
RFI:
„A venit vremea pentru ca fosta bazilică Sfânta Sofia din Istanbul să redevină o moschee”. Declaraţia îi aparţine lui Recep Erdogan, preşedintele islamo-conservator al Turciei. In opini liderului de la Ankara, „transformarea bazilicii în muzeu a fost o mare eroare. De acum încolo o vom numi moschee” a spus Erdogan, un lider aflat în plină campanie electorală. Duminică au loc alegeri locale iar partidul prezidenţial, AKP, Justiţie şi Dezvoltare, riscă săfie sancţionat. Erdogan spune că schimbarea denumirii „răspunde unei cereri populare” dar ea va fi examinată după scrutinul din 31 martie.
Reamintim că în Sfânta Sofia, bazilică construită în secolul 6 la intrarea Bosforului, au fost încoronaţi numeroşi împăraţi bizantini. In secolul 15, după căderea Constantinopolului în 1453 în mâinile otomanilor, lăcaşul a fost convertit în moschee. In fine, în secolul 20, mai exact în anii 1930, sub regimul laic al lui Mustafa Kemal Atatürk, Sfânta Sofia a devenit muzeu.
In ultima vreme însă, lăcaşul a fost obiect de polemici între creştini şi musulmani, în particular din cauza multiplicării activităţilor legate de islam în incinta sa. Astfel, au loc acolo déjà lecturi din Coran sau rugăciuni colective. (Mai multe detalii AICI)
