DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

CTP descifrează miza referendumului anunțat de Klaus Iohannis

ctp

Digi24:

Președintele Klaus Iohannis „face ce are în fișa postului” un șef de stat, iar PSD și ALDE nu au cum să „contreze” acest demers, a spus jurnalistul Cristian Tudor Popescu.

Klaus Iohannis „nu se mai duce să facă dușuri de mulțime în geacă roșie, în scop electoral, ci iată că folosește acest instrument pe care îl are la dispoziție ca președinte, declanșarea unui referendum, ceea ce e corect”, a spus Cristian Tudor Popescu.
Jurnalistul arată și care sunt motivele pentru care s-a ajuns la această soluție: "Deși aceste ordonanțe au fost respinse în forma actuală de principalele organizații de justiție din România – Parchetul General, CSM, Înalta Curte, DNA, totuși, deși ele nu au fost supuse dezbaterii în Parlament, au o însemnată cotă de respingere din partea societății civile. Și totuși PSD nu renunță, se încăpățânează să le promoveze. Îi rămâne președintelui acest instrument constituțional, referendumul”.
Miza acestui referendum este mai mai mare decât modificarea legislației. Românii au de ales în ce țară vor să trăiască, spune Cristian Tudor Popescu.
„Sunt două posibilități. Țara România, unde justiția chiar funcționează, unde nimeni nu e mai presus de lege, iar cei care o încalcă își primesc pedeapsa pentru ce făptuiesc, indiferent de rangul și banii lor. Sau în țara Românica, unde există o cârdășie între infractorii cu ștaif si simplii cetățeni. Primii înșală, fură cu sutele de milioane și vor scăpa prea puțin pedepsiți sau deloc, a spus jurnalistul.
„Cei care nu au votat în decembrie s-au trezit în ianuarie în Românica și au ieșit în stradă. Poate că acest duș înghețat al legii grațierii și modificării Codului Penal pe care s-a repezit PSD să le treacă pe șest îi va face pe cetățeni să meargă să facă cei câțiva pași până la secția de votare”, a adăugat el.
Întrebat cum vor reacționa PSD și ALDE, Cristian Tudor Popescu a răspuns: „Ce să facă? Să declanșeze suspendarea? E perfect legal ce face președintele, nu văd cum ar putea să se opună. Poate vor să lanseze și ei un referendum, poate pe tema familiei, unde au deja trei milioane de semnături, dar acest referendum propus de Iohannis nu au cum să-l contreze”.

Ziarul Financiar:

Guvernul Grindeanu estimează în proiectul de buget publicat astăzi pe site-ul Ministerului de Finanţe venituri de 254,7 miliarde de lei în 2017, cu 14% mai mari decât în 2016, aceasta fiind cea mai mare rată de creştere în valoare nominală a veniturilor an la an din ultimii zece ani.
Astfel, cu toate că execuţia bugetară pe 2016 a indicat un minus de 10 miliarde de lei faţă de rectificarea de buget din noiembrie 2016, guvernul Grindeanu merge înainte cu estimările iniţiale pentru 2017. Dacă s-ar fi obţinut veniturile estimate iniţial de 235 de miliarde şi nu 223,7 miliarde cât s-au obţinut, probabil că estimarea pentru 2017 ar fi fost mai apropiată de realitate.
Însă, pentru a satisface toate promisiunile electorale de majorare a salariilor şi pensiilor care înseamnă cheltuieli de 9 miliarde de lei, care se adaugă la reducerile de taxe de la 1 ianuarie 2017 aplicate conform Codului Fiscal, în valoare de 9 miliarde, guvernul a ales pur şi simplu să păstreze estimarea de venituri iniţială pentru a închide bugetul cu un deficit de 2,95% din PIB. Cheltuielile care trebuie acoperite prin venituri şi deficit sunt estimate la 278,8 miliarde de lei în 2017, faţă de 256,5 miliarde de lei în 2016.
Mai mult, bugetul „de campanie” a partidului care a câştigat alegerile era construit pe venituri de 253 mld.lei în 2017, dar se vede că toate reducerile de taxe şi majorările de salarii au necesitat o creştere a veniturilor la 254,7 miliarde de lei.
Sunt estimate încasări din TVA de 54 de miliarde de lei faţă de 51,6 miliarde de lei în 2016, în condiţiile în care cota generală a TVA scade de la 20% la 19% în 2017. Practic, Ministerul de Finanţe se bazează pe o creştere a încasărilor din TVA de 5% în condiţiile scăderii cotei de TVA, ceea ce este foarte puţin probabil să se întâmple.
O altă estimare suprarealistă este nivelul de încasri la contribuţiile de asigurări sociale, care sunt estimate să ajungă la 69,7 miliarde de lei faţă de 61,2 miliarde de lei în 2016, adică o creştere de 13%. Aici un argument ar fi eliminarea plafonării CAS pentru salariile mai mari de 5 salarii medii brute, însă calculele anterioare au arătat că din această sursă s-ar obţine 1,5 miliarde de lei. Mai mult, Consiliul Fiscal a contrazis deja acest nivel al veniturilor estimate, afirmând că nu a fost luat în calcul faptul că din jumătate din contribuţia de 10,5% asupra salariului brut merge în fondul de pensii pilon 2.
Însă cea mai mare creştere pe care o aşteaptă guvernul la nivelul veniturilor este la capitolul sume primite de la Uniunea Europeană. Aici, guvernul Grindeanu estimează venituri de 22,3 miliarde de lei, de trei ori mai mari decât în 2016. Aceasta înseamnă decontări de la Uniunea Europeană de aproape 2 miliarde de lei pe lună, în condiţiile în care în 2016 media a fost de 500 de milioane de lei pe lună, cu o accelerare pe final de an.
Surprinzător, este estimată o scădere a impozitelor şi taxelor pe proprietate de la 5,9 miliarde de lei la 5,1 miliarde de lei în 2017. La capitolul impozit pe salarii şi venit este aşteptată o creştere de aproape 7%, de la 28,2 miliarde la 30 de miliarde de lei.
Veniturile bugetare în termeni nominali ar urma să ajungă la 31,2% din PIB, faţă de 29,5% din PIB în 2016.

RFI:

Claude Guéant, fost ministru francez de Interne şi braţul drept al ex-preşedintelui conservator Nicolas Sarkozy, a fost condamnat, în apel, la doi ani închisoare din care unul ferm. Curtea de apel a înăsprit astfel primul verdict într-o afacere de deturnare de fonduri publice în care era urmărit fostul ministru.
Claude Guéant, azi în vârstă de 72 de ani, era urmărit într-o afacere de deturnare de fonduri publice în timp ce ocupa postul de director de cabinet al lui Nicolas Sarkozy când acesta era ministru de interne. In perioada 2002-2004, prefectul de atunci al Parisului, Michel Gaudin, i-a vărsat în total lui Guéant 210.000 de euro peşin, adică 10.000 de euro pe lună. Jumătate din sumă era băgată în buzunar de Guéant iar restul distribuit la trei dintre colaboratorii săi.
Pentru aceste fapte, Gaudin a fost condamnat déjà la un an şi jumătate închisoare cu suspendare. Claude Guéant, care primise în prima instanţă doi ani puşcărie cu suspendare, a făcut apel şi se regăseşte azi cu o pedeapsă mai severă : doi ani închisoare din care unul ferm, 75.000 de euro amendă şi 5 ani interdicţie de a ocupa orice post public. O condamnare ce nu înseamnă neapărat că respectivul va şi merge după gratii. Intr-adevăr, în Franţa pedepsele mai mici de doi ani de închisoare sunt de cele mai multe ori comutate în altceva.
Claude Guéant, care avea să devină ulterior secretar general al preşedinţiei când Sarkozy va ajunge la palatul Elysée, a ocupat şi postul de ministru de interne în perioada 2011-2012. El mai este implicat în cel puţin două dosare penale : unul referitor la posibila finanţare ocultă a campaniei lui Sarkozy din 2007 cu bani libieni şi al doilea referitor la o spălare de bani şi fraudă fiscală legată de vânzare cu un preţ uriaş a două tablouri ale unui pictor cvasi-necunoscut.

Evenimentul Zilei:

Conflictul din Siria, deși departe de o soluție reală și sustenabilă, pare să se reordoneze în sensul realismului pragmatic după preluarea mandatului Trump. Și dacă la reuniunea de la Astana au fost invitați reprezentanți ai administrației americane, chair dacă nu sunt reprezentate toate părțile și pare o pace separată, câteva modificări fundamentale s-au produs: SUA se reașează pe zona pragmatică, insistând pe prioritatea combaterii Daesh-Stat Islamic, în timp ce Turcia a lansat, e adevărat la nivele încă inferioare, deschiderea pentru acceptarea lui Bashar al Assad ca parte a soluției pentru situația din Siria.
E adevărat că pronunțarea explicită a SUA lipsește încă, statele Golfului sunt neconsultate și neincluse în negocieri, iar statele europene par ferm împotriva unei asemenea soluții, dar sunt excluse pe deplin din întâlnire.
Primul care a pronunțat public opțiunea Turciei a fost vicepremierul turc Mehmet Simsek, citat pe scară largă cu prezentarea sa la Forumului Economic Mondial de la Davos (Elveţia). El susține că Turcia nu mai poate insista pe o soluţionare a conflictului din Siria fără implicarea preşedintelui Bashar Al-Assad, în contextul schimbării esenţiale a situaţiei din teren. “Credem că pentru suferinţa şi tragedia poporului sirian vina îi revine direct lui Assad. Dar trebuie să fim pragmatici, realişti. Faptele din teren s-au schimbat dramatic, astfel că Turcia nu mai poate insista pe o reglementare fără Assad; nu ar fi realist”, a spus Simsek într-o dezbatere despre Siria şi Irak, cu referire la eliberarea Alepului.
Schimbarea de ton a Turciei și pragmatismul, respectiv realismul invocat, ține și de nemulțumirea sa în legătură cu sprijinul necesar din partea coaliţiei internaţionale(Occidentale) în lupta împotriva organizaţiilor teroriste Daesh autointitulată Stat Islamic, Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), Partidului Uniunii Democratice (PYD) şi Unităţilor de Apărare a Poporului (YPG) în Siria. Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a declarat că există forţe care au folosit aceste organizații pentru a încerca să îndepărteze Turcia de Siria prin înfiinţarea unui coridor terorist, fapt urmat de atacuri constante ale grupărilor teroriste împotriva oraşelor de la graniţa turcă. La fel s-a întâmplat și în cazul îndepărtării Turciei şi Irakului. Recep Tayyip Erdogan a menţionat: „Am aşteptat momentul potrivit pentru lansarea operaţiunilor. Continuăm să încercuim organizaţiile teroriste în regiune. Daesh fuge, iar noi continuăm lupta împotriva PKK, PYD şi YPG. Vom înfiinţa o zonă sigură de facto, curăţată de toate grupările teroriste”.
Pe de altă parte, premierul turc, Binali Yîldîrîm, a prezentat așteptările Turciei de noua Administraţie SUA: extrădarea liderului Grupării Teroriste Guleniste (FETO) - Fethullah Gulen, încetarea furnizării de armament Partidului Uniunii Democratice (PYD, aripa siriană a Partidului Muncitorilor din Kurdistan/ PKK) şi Unităţilor de Apărare a Poporului (YPG, aripa militară a PYD), precum şi îmbunătăţirea imaginii negative formate de populaţia turcă privind SUA după tentativa de puci din 15 iulie 2016. De asemenea, Binali Yîldîrîm a precizat că Turcia speră la o schimbare general a poziţiei SUA faţă de Orientul Mijlociu.
Toate aceste gesturi și luări de poziție arată motivațiile și interesele Turciei care, nesatisfăcute, au împins-o spre aranjamente de securitate cu Rusia și Iranul și îndepărtarea de aliați.

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.