Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

CTP dezvăluie care sunt elementele cheie ale vizitei lui Iohannis în SUA

ctp

stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:

Digi24:

Nu întâlnirea pe care o va avea cu Donald Trump este cea mai importantă din timpul vizitei lui Klaus Iohannis în SUA, a declarat la Digi24 jurnalistul Cristian Tudor Popescu.
Jurnalistul a vorbit despre momentele strategice de până acum ale vizitei de lucru a preşedintelui şi despre mesajul pe care acesta l-a transmis.
„Întâlnirile pe care le-a avut până acum Klaus Iohannis au mai mare importanţă decât cea cu Donald Trump.
Cu American Jewish Committee, organizaţie extrem de puternică şi de influentă, distincţia supremă pe care a primit-o contează, au primit-o Merkel, Sarkozy. La Heritage Foundation, simplul fapt că a putut vorbi de acolo înseamnă o mare realizare.
Astea sunt punctele forte într-o vizită de lucru.
Este o vizită de lucru importantă, eficientă.
Mesajul transmis este foarte bun pentru România, a spus ferm: suntem cu NATO, cu parteneriatul cu Washington şi privind relaţia cu Rusia suntem pentru dialog, dar cu descurajarea tendinţelor agresive ale Rusiei.
Dacă ne uităm la întâlnirile anterioare ale lui Dragnea... s-a întâlnit cu Michael Flynn, care are de dat socoteală cum e omul ruşilor. E chiar centrul care ar putea duce chiar la destituirea lui Trump.
În vreme ce întâlnirile şi mesajul lui Iohannis sunt fără echivoc”, a declarat Klaus Iohannis

Romania Libera:

Președintele Klaus Iohannis, primul lider est-european invitat la Casa Albă la mai puțin de șase luni de la instalarea lui Donald Turmp, înțelege atât mesajele Kremlinului, cât și gesturile președintelui american, mai ales propunerea de la finele lunii mai, prin care cere Congresului de la Washington o mărire a bugetului destinat flancului estic al NATO cu 40%. Iohannis nu are nevoie de asigurări clare în ceea ce privește Articolul 5, câtă vreme pe teritoriul României funcționează două baze militare americane. Nu există garanții de securitate mai serioase decât prezența militarilor americani aici. E posibil ca președintele român să se ofere să găzduiască și alte facilități militare americane, inclusiv dintre cele care au mai rămas în fosta RFG, mai ales după ce cancelara Germaniei a reluat declarația ei de la începutul anului, în care  spunea că „noi, europenii, trebuie să ne luăm cu adevărat soarta în propriile mâini“.  Nu e clar dacă Angela Merkel crede cu adevărat că Uniunea Europeană se poate apăra singură de o agresiune militară sau dacă această idee recurentă e folosită acum doar pentru uz electoral.
Marile puteri europene încă n-au găsit soluții pentru a-și apăra granițele de migranți, dar vor să se desprindă de Statele Unite și să pună bazele unei armate comune, tocmai pentru a ieși de sub tutela SUA, care conduc de facto Alianța Nord-Atlantică. România știe, însă, că are nevoie să rămână pe axa București-Washington, indiferent de unde bate vântul, iar Klaus Iohannis va fi primit de Donald Trump tocmai fiindcă are ce să-i propună: un cap de pod spre Orientul Mijlociu, unde România mai are încă pârghii de acțiune văzute și nevăzute, o punte spre Balcani și, la nevoie, un punct de basculare spre Rusia. În schimb, Bucureștiul așteaptă investiții economice mai serioase de dincolo de Ocean, iar Klaus Iohannis are nevoie de menținerea lupei americane asupra justiției autohtone, pentru a-și păstra controlul asupra puterii. (Mai multe detalii AICI)

News.ro:

Premierul Sorin Grin Grindeanu a negat  că ar exista vreo tensiune între el şi şeful său pe line de partid Liviu Dragnea şi a afirmat că ”cineva doreşte să întreţină în mod voit această aşa-zisă tensiune” dintre ei şi a ţinut să sublinieze că se consultă zilnic cu liderul PSD pe care îl respectă.
”Am observat de la început de când am depus jurământul în 4 ianuarie, şi eu şi colegii mei, şi din prima săptămână am observat că se discută despre tensiuni, despre lucruri care nu sunt tocmai ok între mine şi domnul preşedinte Liviu Dragnea. E adevărat că în ultima perioadă intensitatea acestor discuţii este mai ridicată. Vreau să vă spun că e fals. Relaţia, cel puţin din punctul meu de vedere, este una de respect pentru preşedintele partidului, dar nu pot să nu remarc un lucru: că cineva doreşte să întreţină în mod voit această aşa-zisă tensiune dintre mine şi domnul preşedinte Dragnea”, a declarat premierul.
Grindeanu a ţinut să precizeze că discută zilnic cu preşedintele PSD.
”Mă consult, vorbesc zilnic de mai multe ori cu domnul preşedinte. E normal să fac lucrul acesta că e preşedintele partidului din care fac parte”, a susţinut Grindeanu. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

Şi niciun alt şef de bancă centrală europeană n-a criticat mai dur şi mai gălăgios eforturile de luptă contra crizei ale BCE ca neamţul Jens Weidmann.
Mandatul lui Mario Draghi la şefia băncii centrale a zonei euro se termină în 2019, iar Weidmann, şeful Bundesbank, se pregăteşte să atace poziţia. Un semn în acest sens este faptul că Weidmann a devenit subtil un apărător tăcut al BCE în faţa criticilor din Germania, după cum scrie The Wall Street Journal. Weidmann încă mai are o atitudine critică la adresa măsurilor de stimulare radicale, dar tonul său este mai relaxat. Multe critici nu ar mai avea obiect în condiţiile în care apar tot mai multe semne că politicile BCE funcţionează. Economia zonei euro a reuşit să crească în primul trimestru cu cel mai rapid ritm începând cu 2015. Indicatori economici precum producţia industrială arată că economia Ger­maniei, motorul de creştere al regiunii, reuşeşte cumva să depăşească hopuri precum reducerea comenzilor şi a intrat cu viteză în cel de-al doilea trimestru.
„Actuala revenire germană este im­posibil de spart. În special cererea in­ternă este un motor de creştere care nu rămâne fără energie. Piaţa muncii solidă şi salariile mai mari sprijină con­sumul privat, iar dobânzile mici îşi fac efectul în sectorul construcţiilor. De asemenea, refugiaţii au determinat guvernul să cheltuiască mai mult, iar euro slab îi ajută pe exportatori. Din acest lanţ lipsesc doar investiţiile“, explică Carsten Brzeski, economist-şef la ING. (Mai multe detalii AICI)

 

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.