DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

CTP dezvăluie planul liderilor PSD și ALDE din spatele mitingului pentru familie

ctp

În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză a jurnalistului Cristian Tudor Popescu pe tema mitingului de un milion de oameni pe care liderii PSD-ALDE vor să îl organizeze pentru sprijinirea familiei tradiționale.

Digi24:

”Mă întreb cum vor arăta sloganele, materialele, pancartele celor care vor participa la mitingul privind sprijinirea familiei tradiţionale”, a comentat la Digi24 jurnalistul Cristian Tudor Popescu. El a subliniat că problemele familiei traditionale sunt legate de natalitate, de sărăcie, de violenţă, de nivelul de trai. "De ce ai nevoie de un miting de un milion de oameni? Câte probleme au creat homosexualii în România?", a întrebat jurnalistul.
Cristian Tudor Popescu a analizat gesturile de forţă pe care le fac şefii celor două camere ale Parlamentului, printre care legile cu dedicaţie prin modificarea codurilor penale, modificările le Pilonul Ii de pensii, mitingul la care este avansată cifra de un milion de participanţi.
„Au nevoie şefii celor două camere de modificările la legile justiţiei.Problemele din justiţie pot fi rezolvate cu legi cu dedicaţie, dar acesta este numai primul nivel. Al doilea nivel de mesaj către popor este: vedeţi ce putem noi face? Adică ăştia voiau să ne umfle şi noi le-am dat peste degete, pentru că putem am schimbat codul penal, o să desfiinţăm şi Pilonul II, o să facem şi un miting de un milion de oameni, despre ce, vom vedea. Mă întreb cum vor arăta sloganele, materialele, pancartele... deci toate gesturile astea sunt gesturi de forţă.
Sunt făcute că să demonstreze cât de tari sunt ei. Mesajul PSD e că schimbă codul penal ca să arate că poate.
Ei ştiu că ce vor să facă nu merge pe porţiuni, adică ori controlezi tot, ori o să-ţi frângi gâtul”, adeclarat jurnalistul. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

La aproape un deceniu după criza finan­ciară mon­dială, economiile lumii nu au făcut practic niciun progres în aducerea sub control a nivelurilor datoriei guverna­mentale, iar deşi efectele crizei devin din ce în ce estompate, datoriile acumulate în timpul aceste­ia ar putea dura o generaţie.
Datoriile generale gu­vernamentale din econo­miile avansate se menţin la peste 100% din PIB de peste cinci ani, niveluri care au mai fost înregistrate o singură dată în ultimul secol şi jumătate, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mon­dial, potrivit datelor incluse în ultimul raport al Fon­dului Monetar Inter­na­ţional, care ia pulsul fi­nanţelor guvernamentale la nivel mondial, scrie Wall Street Journal.
Deşi FMI susţine că strategii au reac­ţionat în mod corect cu politici fiscale agre­sive după criza din 2008, procesul reducerii datoriilor nu a început încă, iar Fondul se aşteaptă ca datoriile să nu coboare sub 100% din PIB nici până în 2023. Iar 2023 re­pre­zintă o previziune optimistă con­di­ţionată de continuarea creş­terii robuste ani de-acum încolo.
Datoriile au fost mai mari în timpul celui de-al Doilea Război Mon­dial, dar au scăzut rapid odată cu încheierea războiului. Factorii demografici erau diferiţi atunci.
Fondul estimează că datoriile la nivel mondial se situează în prezent la 164.000 de miliarde de dolari, echivalentul a 225% din PIB, în creştere de la un vârf anterior de 213% atins în 2009, potrivit Independent. „Ţările cu datorii guverna­mentale ridicate sunt vulnerabile în faţa unei înăspriri bruşte a condiţiilor de finanţare“, avertizează Fondul.
Statele Unite se numără printre ţările care acţionează cel mai puţin pentru a-şi reduce datoriile. După calculele FMI, datoriile SUA au crescut cu peste 20% ca procent din PIB, situându-se în prezent la 107,2%. Pe fondul actualelor planuri de cheltuieli şi impozitare, datoria brută guvernamentală a SUA va creşte la 116,9% din PIB. Până în 2023, SUA va avea mai multe datorii decât orice altă ţară în afara Japoniei şi Greciei, potrivit estimărilor Fondului citate de WSJ. (Mai multe detalii AICI)

RFI:

Chiar şi obiectivele care apar ca titanice pot fi abordate şi duse la bun sfîrşit”. Este o declaraţie făcută joi 19 aprilie la Berlin de preşedintele francez Emmanuel Macron în cadrul unei conferinţe de presă comumă acordată împreună cu cancelara Angela Merkel. Ambii lideri îşi declară optimismul în legătură cu capacitatea Franţei şi a Germaniei de a-şi depăşi divergenţele şi de a propune o “foaie de parcurs” în vederea relansării construcţiei europene. Pentru Emmanuel Macron acest pariu trece însă şi prin reuşita reformelor la el acasă, în Franţa, unde este confruntat cu greve şi contestaţii.
Seful statului francez a efectuat această deplasare la Berlin pentru a relansa şantierul post-Brexit al Uniunii Europene, cu o ambiţie specială privind zona euro. Atît Emmanuel Macron cît şi Angela Merkel speră să poată propune un scenariu comun de reformă cu ocazia summit-ului european de pe 28 şi 29 iunie. Viziunea lui Emmanuel Macron poate fi rezumată într-o frază: el doreşte o uniune bancară şi crearea unui buget comun de natură să favorizeze stabilitatea şi convergenţa în cadrul zonei euro.
In Germania, însă, ori de cîte ori francezii evocă ideea de buget comun, se aprind nişte beculeţe roşii, iar apoi se aud tot felul de semnale de alarmă. De mai multe ori Parisul, sau mai bine spus ambiţiosul preşedinte Emmanuel Macron, a fost avertizat că nu va reuşi să reformeze uniunea bazîndu-se doar pe banii germani.
Noua coaliţe aflată la putere la Berlin este chiar mai prudentă decît precedenta şi în nici un caz nu acceptă ca în Germania contribuabilii să fie solicitaţi la eforturi suplimentare pentru reuşita unui proiect mai degrabă francez decît franco-german. In cotidianul Libération, editorialistul Alain Duhamel notează următoarele: “Preşedintele Macron doreşte să transforme Franţa şi Europa. În primul caz, el dispune de atuuri serioase. In al doilea caz nu dispune decît de renumele său.”
In materie de imagine, se poate spune că Emmanuel Macron cîştigă în fiecare zi cîte un punct pozitiv, ceea ce are o reverberaţie europeană. El este extrem de activ pe plan intern şi extern. (Mai multe detalii AICI)

Adevărul:

Am văzut multe scrise despre faptul că am intrat într-un nou război mondial. Al patrulea, dacă numărăm Războiul Rece drept al treilea. Interesant este însă că acest al patrulea război mondial hibrid este declarat şi recunoscut ca atare atât de cei mai de vârf analişti din Ucraina, cât şi de o parte importantă şi interesantă a analiştilor ruşi.
Când cei doi care stau faţă în faţă în linia întâi o declară, ceva trebuie să susţină un asemenea diagnostic strategic. Şi, trebuie să recunosc, baza de documentaţie este impunătoare.
Institutul Naţional de Studii Strategice al Ucrainei, aflat în subordinea Preşedinţiei, a publicat, sub semnătura coordonatorului Volodymyr Horbulin, directorul Institutului şi consilier al Preşedintelui, cartea „Războiul Mondial Hibrid: linia întâi ucraineană“, care trece în revistă toate caracteristicile şi argumentele faptului că am intrat într-un nou război global, cu Rusia agresor şi spaţiul occidental şi pro-occidental, unde sunt prezentate toate componentele acestui război, pornind de la experienţa ucraineană care resimte cel mai acut această agresiune. Teoria este susţinută şi am avut surpriza să regăsesc toate argumentele (necitate) la Stanislav Belkovsky, directorul Institutului de Strategie Naţională al Rusiei.
Dar revenind la cartea coordonată de Horbulin, originea teoriei, acesta prezintă diversele instrumente ale agresiunii hibride a Rusiei şi faptul că lumea se află deja în confruntarea globală conştientizată. Instrumentarul utilizat de Rusia şi subliniat, descris şi argumentat cu elementele din Ucraina, subliniază influenţa politică, media şi războiul informaţional, activităţile serviciilor secrete, precum şi acoperirile diplomatice ale războiului hibrid, dimensiunea economică, cu componenta comerţului ca instrument de presiune economică, şi arma energetică, pentru constrângere şi determinarea politicilor şi deciziilor politice. O frescă deplină şi completă nu putea să nu conţină experienţele agresiunii hibride cu omuleţii verzi în Crimeea şi cu mercenari, voluntari, militari demobilizaţi sau acoperiţi, infractori cu violenţă în Estul Ucrainei. O experienţă pe care numai Ucraina a trăit-o până acum. (Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.