Premium
”Sunt mândru că sunt român” a declarat jurnalistul Cristian Tudor Popescu după audierea Laurei Codruta Kovesi în cadrul comisiei LIBE din Parlamentul European, precizând totodată că aceasta este cea mai potrivită pentru funcția de procuror-șef european.
Digi24:
Laura Codruța Kovesi este cea mai potrivită pentru funcția de procuror-șef european, a spus jurnalistul Cristian Tudor Popescu, la Jurnalul de seară, după audierea sa din Comisia LIBE a Parlamentului European.
(...) "Doamna Kovesi venea dintr-o zonă ca acelea marcată pe hărțile din Evul Mediu: sub „HIC SVNT LEONES”, adică „aici sunt lei”. De acolo vine ea. Și au sesizat ce se întâmplă în raport cu propria ei țară, cu guvernanții. Modul ticălos în care este atacată. Ea nu a cerut susținerea nimănui, dar măcar să nu fie atacată în felul ăsta. Ce cred că s-a întâmplat este exact contrariul față de ce au urmărit doamna Grapini și acoliții ei de la București.
Problema principală cu fondurile europene nu este nici în Franța, nici în Germania, pericolul cu un candidat venit din Est este ca el să acționeze de conveniență cu guvernele sau anumite persoane sau anumite grupări mai mult sau mai puțin infracționale din aceste țări estice.
Tot ce s-a întâmplat n-a făcut decât să-i convingă pe europeni că doamna Kovesi este ultimul om care să cadă la pace cu guvernul României, sau cu indivizi din Ungaria, Polonia sau alte țări din est. Iată ce efect.
Are șansă să fie numit procuror-șef european?
Nu pot să fac o asemenea predicție. Pentru mine este evident că este meseriașul trecut prin lupte, care poartă urmele rănilor, este o veterană. A dovedit că poate face față condițiilor de luptă la nivel înalt, este în mod evident cea mai potrivită pentru funcție. Dl. Bohnert ar fi foarte potrivit ca purtător de cuvânt. Despre candidatul german nu mă pronunț.
Audierea din seara asta ne oferă o comparație. Cum arată prestațiile altor oficiali?
E o diferență ca de la cer la pământ. În mod evident, doamna Kovesi poate fi în Europa, poate lucra la nivelul instituțiilor europene, ceea ce în clipa de față niciun ministru din guvern, în cap cu premierul, nu poate. Oricare dintre miniștrii acestui guvern, nu mai vorbesc de Viorica Dăncilă, s-ar face de râs când ar trebui să treacă prin astfel de teste pentru a conduce o instituție europeană. Reprezentarea meseriasei Kovesi a fost excepțională pentru România în această seară. E una dintre acele foarte rare situații în care pot să spun liniștit: Sunt mândru că sunt român, asa cum e și doamna Kovesi", a declarat jurnalistul. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Pentru a înţelege unde a ajuns Ucraina după cinci ani de la protestele sângeroase pro-europene care i-au adus căderea liderului prorus Viktor Ianukovici sunt suficiente doar câteva informaţii. Jumătate din exporturile ţării, dominate de cereale şi alimente, s-au dus anul trecut în UE, mai mult ca niciodată, iar un actor care joacă rolul preşedintelui într-un spectacol de televiziune, fără nicio experienţă de guvernare, are mai multe şanse să câştige alegerile preşedinţiale din martie decât oricare alt candidat, mai multe decât chiar preşedintele real. Apoi, zilele trecute, două persoane au murit după ce un microbuz a lovit o mină terestră în regiunea Doneţk, controlată de separatiştii proruşi.
Popularitatea actualului preşedinte Petro Poroşenko s-a dus abrupt în jos din cauza speranţelor de refacere economică neîmplinite şi a conflictului nestins din estul Ucrainei dintre armata guvernamentală şi separatiştii proruşi, susţinuţi activ de Rusia.
În martie, când ucrainenii se vor duce la vot pentru a-şi alege preşedintele şi vor da astfel un verdict asupra realizărilor post-Maidan, se împlinesc cinci ani şi de la anexarea Crimeei de către Rusia. Între timp, preşedintele rus Vladimir Putin a inaugurat un pod de 19 kilometri peste mare care leagă Crimeea de Rusia. În schimb, 94-97% din drumurile Ucrainei sunt în stare proastă şi au nevoie de reparaţii, după cum a recunoscut premierul ucrainean Vladimir Groisman. Circa 9.600 de poduri nu îndeplinesc condiţiile tehnice moderne de siguranţă, din care 1.923 au nevoie de reparaţii imediate, iar 86 riscă să se prăbuşească. (Mai multe detalii AICI)
Adevărul:
Alegerile generale din Republica Moldova s-au derulat cu calm şi într-o limită acceptabilă a corectitudinii. Mutarea bătăliilor a jumătate de locuri pentru Parlament în circumscripţiile electorale a schimbat greutatea şi atenţia de la campaniile centralizate şi loviturile sub centură către o luptă surdă, pas cu pas, practic invizibilă, în teritoriu.
De aceea şi campania a părut ternă şi fără vlagă, până în ultima săptămână, când fiecare actor şi-a jucat cărţile de final cu lovituri considerate imbatabile.
Schimbarea regulilor jocului cu campania ce s-a putut face până şi în ziua alegerilor, după interpretarea experienţei cu anularea alegerilor locale la nivelul Chişinăului, a făcut să existe timp de replici şi ca şi aceste lovituri să fie, mai degrabă slabe şi cu efecte minime. Poate cu excepţia revelaţiilor la adresa lui Igor Dodon, şi a finanţărilor fiului Procurorului General al Rusiei pentru Fundaţia soţiei Preşedintelui Republicii Moldova.
Alegerile generale trasate pe bătălia PSRM-PDM şi ignorarea atacurilor opoziţiei pro-europene de către guvernare
Pe de altă parte, deşi s-a marşat în continuare pe cele două naraţiuni paralele – luptă contra Oligarhului care a Capturat Statul respectiv bătălia geopolitică Est-Vest – campania electorală a fost marcată de epuizarea deplină a tracţiunii ideilor supra-uzate a combaterii Oligarhului – acolo e nevoie de argumente constituite de acum din acţiuni şi forţa de a schimba, nicidecum de lamentare şi prezentarea excesivă a aceloraşi argumente demonetizate prin supra-uz.
Mai mult, glisarea spre formula binomului PSRM-PDM ca formula de ieşire complementară, din partea ACUM a fost profund alterată de bătălia dintre cele două forţe politice vizate, de faptul că PDM a luat cu ţintă aproape în exclusivitate PSRM şi pe Igor Dodon (ignorând aproape total atacurile constante împotriva sa venite de la pro-europeni), în timp ce şi Rusia, în formele sale de ingerinţă, a vizat exclusiv PDM şi pe Vladimir Plahotniuc, astfel că naraţiunea privind binomul, oricât de atrăgătoare era ca formulare, s-a dovedit fără esenţă (referirea la votul dat pentru modificarea legii electorale acum mai bine de un an e singurul argument ce a mai putut fi credibil).
Pe de altă parte, mass media internaţională a rămas plasată, în relatarea alegerilor, pe marile teme geopolitice şi pe acţiunea defnitorie a jocului între Est şi Vest. Implicarea rusă în alegeri a validat această bătălie surdă, chiar dacă nu neapărat vizibilă. Iar perspectiva PSRM de a obţine majoritatea în viitorul Parlament a accentuat acest pericol general. Aici a funcţionat vizibil şi războiul informaţional ca şi lucrătura la firul ierbii a propagandei şi mobilizării, care a jucat un rol important. Singura modificare a fost implicarea Mitropoliei Chişinăului şi a întregii Moldove în campania electorală şi de partea lui Ilan Shor şi fostului partid rus Ravnopravie, cu care a împărţit susţinerea pentru PSRM.(Mai multe detalii AICI)
