Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă reacția jurnalistului Cristian Tudor Popescu despre cazul polițistului pedofil, un caz care a zguduit opinia publică din România și care a afectat imaginea poliției rutiere.
Digi24:
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a vorbit la Digi24 despre cazul pedofilului surprins de camerele de supraveghere în timp ce agresa doi copii în liftul unui bloc. El spune că, în condițiile în care suspectul este un angajat al poliției rutiere, imaginea poliției este grav afectată. Mai mult, oamenii se gândesc la o complicitate între suspect și colegii săi, pentru că acesta nu a pățit nimic, deși a fost acuzat și de alte agresiuni în ultimii ani.
„Acum să știți că s-a produs un viol, a fost violată poliția română, a fost fost violată uniforma, imaginea poliției e franjuri acum. Infracțiunea de pedofilie are un statut special. Polițiști șpăgari au fost și vor mai fi, polițiști care se suie băuți la volan și fac accidente s-au mai văzut. Dar după știința mea, e prima dată când în poliție apare infracțiunea de pedofilie. Această infracțiune oribilă e pedepsită chiar în pușcărie de către ceilalți pușcăriași: scuipare, batere la sânge, uciderea pedofilului. E cea mai oribilă, josnică infracțiune chiar în ierarhia pușcăriei. Și acum a fost comisă de un polițist. E imposibil acum să se separi, cum încearcă purtători de vorbe, să separi imaginea pedofilului de a poliției, sunt lipite indisolubil”, spune jurnalistul.
"S-a oploșit acolo, a stat acolo fără să-l deranjeze nimeni, până în ultimul moment, ieri s-a dus la slujbă, nu a avut niciun fel de apăsare, nu a simțit presiunea colegilor, care să se sesizeze, să-l oprească. Nimeni nu l-a atins cu niciun fir de păr în acești ani. Faptul că în trei zile niciun polițist, nici colegii de la rutieră, șeful său de acolo, care nu avea cum să nu-l recunoască, faptul că nu s-a produs recunoașterea din prima, e interpretat de opinia publică drept o complicitate cu respectivul”, adaugă Cristian Tudor Popescu. (Mai multe detalii AICI)
Adevărul:
Primul efect: Liga Arabă va încerca să obţină recunoaşterea internaţională a unui Stat Palestinian cu capitala în Ierusalimul de est şi recunoaşterea frontierelor din 1967. Anunţul, echivalent cu o explozie de mari dimensiuni, a fost făcut de Aymande Safadi, ministrul de externe al Iordaniei în cadrul unei conferinţe de presă comună cu Ahmed Abu Gheit, Secretarul General al Ligii Arabe, acesta fiind rezultatul consultărilor de sâmbătă de la Amman, după discuţiile avute cu partea iordaniană de o delegaţie a miniştrilor afacerilor externe din Egipt, Sudan, Autoritatea Palestiniană, Maroc şi din Emirate. Obiectivul asumat a fost de a „reafirma invaliditatea deciziei unilaterale a SUA de a declara Ierusalimul drept capitala Israelului, precum şi faptul că aceasta nu are niciun fel de consecinţă juridică“.
Este primul pas înainte de un alt eveniment, de o importanţă decisivă, reuniunea ministerială în format extins a Ligii Arabe ce urmează să aibă loc la finele acestei luni. De ce la Amman? Deoarece, nu uitaţi, suveranul haşemit este „păzitorul locurilor sfinte musulmane din Ierusalim“, calitate în care a fost printre primele personalităţi ale lumii islamice care au condamnat drept „violare a dreptului internaţional“ decizia din 6 decembrie 2017 Preşedintelui Trump de a recunoaşte Ierusalimul drept capitala Statului Israel.
În paralel cu o anunţată reuniune la mijlocul acestei luni la Ramallah a Consiliului Central al OLP unde diverse surse anunţă că se va lua decizia de a declara zona Iudeea-Samaria şi Banda Gaza ca Stat Palestina ca „stat palestinian aflat sub ocupaţie“ şi de a rediscuta poziţia privind relaţiile cu Israelul.
Problema atât de spinoasă a „frontierelor din 1967“ este cheia oricărei abordări majore viitoare deoarece presupune, printre altele, alături de rediscutarea limitelor teritoriale actuale ale Israelului (care cuprind zonele ocupate din Cisirodania), şi statutul Ierusalimului de est, ocupat şi anexat atunci de către Israel, situaţie niciodată acceptată de palestinieni şi, în general, de statele musulmane.(Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Liderii Ungariei şi Poloniei, premierii Viktor Orban şi Mateusz Morawiecki, au menţionat posibilitatea înfiinţării unei bănci comune pentru investiţii în infrastructură a Grupului de la Vişegrad (V4), un grup de colaborare din care mai fac parte Cehia şi Slovacia. Un astfel de proiect financiar ar fi o noutate şi o provocare pentru o alianţă regională care nu este instituţionalizată în niciun fel şi ai cărei membri au început să meargă în direcţii diferite.
O condiţie a înfiinţării băncii ar fi colaborarea Cehiei, cea mai bogată economie dintre cele patru, şi a Slovaciei, singura ţară din V4 care a adoptat euro. Cei doi lideri nu au dat detalii concrete.
Alianţa de la Vişegrad se bazează doar pe principiul întâlnirilor periodice ale reprezentanţilor ţărilor membre la diferite niveluri. Singura organizaţie din platforma V4 este Fondul Internaţional Vişegrad, înfiinţat în 2000 cu scopul de a sprijini cooperarea în domeniul culturii, al schimbului de experienţă ştiinţifică, cercetării în educaţie, al schimbului de studenţi, cooperării internaţionale şi promovării turismului. Fondul are un buget anual de opt milioane de euro (2014, cele mai recente date de pe site-ul organizaţiei).
O iniţiativă polono-maghiară pentru investiţii în infrastructură ar avea logică în contextul în care cele două state au drumurile cu cea mai slabă calitate din V4. La întâlnirea cu Orban, Morawiewcki a explicat că banca ar finanţa proiecte de infrastructură în Europa Centrală. „Ne putem permite o bancă pentru sprijinirea dezvoltării infrastructurii din regiune. Am confirmat puternic că suntem interesaţi. Dacă cehii şi slovacii răspund pozitiv, am putea înfiinţa rapid banca.“ (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Preşedintele francez Emmanuel Macron, aflat într-o vizită în China, pledează pentru crearea unei vaste alianţe Franţa-Europa-China, în special în domeniul protecţiei mediului înconjurăror, dar şi legat de comerţ şi economie. Seful statului francez îşi asumă în China un rol de lider european. Iar pe plan internaţional, într-un moment cand America lui Donald Trump are mai degrabă tentaţii izolaţioniste, vocea Franţa cîştigă în importanţă.
"Viitorul are nevoie de Franţa, de Europa şi de China. Noi suntem memoria lumii. Si tot noi trebuie să decidem dacă vom rămîne memoria lumii şi în viitor.” Sunt cuvinte pronunţate de Emmanuel Macron la Xian, prima etapă a vizitei sale de trei zile în China. Este pentru prima dată că Emmanuel Macron se deplasează în mod oficial, ca şef al statului, în China, iar ambiţiile sale sunt foarte clar exprimate. El doreşte un parteneriat cu China în materie de combatere a fenomenului de seră, sau, mai precis, în vederea aplicării angajamentelor internaţionale luate la Paris cu doi ani în urmă în privinţa limitării încălzirii atmosferei. Cum Statele Unite s-au retras din acest acord, Franţa are acum nevoie de dinamica chineză pentru ca acest vast plan să nu rămînă literă moartă.
Seful statului francez mai doreşte ca Franţa şi Europa să participe la ceea ce chinezii numesc crearea "noilor drumuri ale mătăsii". De fapt, China, recurgînd la acest nume care aminteşte de epopeea comercială a mătăsii din evul mediu, urmăreşte crearea unor infrastructuri de natură să lege mai bine Asia de Africa şi de Europa. Preşedintele Xi Jinping a anunţat investiţii de 124 de miliarde de dolari în acest proiect, care s-ar putea concretiza şi printr-o anumită hegemonie comercială a Chinei. Preşedintele Macron consideră însă că acest "drum al mătăsii" trebuie să funcţioneze în dublu sens, şi să permită deci şi deschiderea pieţelor chineze pentru produsele europene şi africane. El cere în mod expres liderului de la Beijing "construirea unei cooperări echilibrate cu China". (Mai multe detalii AICI)
