DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

CTP, revoltat de pensiile uriașe: 'E o crimă'

ctp

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu se arată revoltat de pensiile uriașe pe care statul român le acordă anumitor categorii profesionale, ajungându-se  chiar și la pensii de 56.000 de lei.

Digi24:

Cristian Tudor Popescu a vorbit cu Cosmin Prelipceanu, la Jurnalul de Seară, despre pensiile uriașe pe care le primesc unii „indivizi”. „Asta nu ne revoltă, ne ocupăm de OUG, CCR... miniștri schimbați...”, constată jurnalistul, referindu-se la politicienii din toate partidele, care nu par interesați de pensiile „astronomice” date de statul român. Dar se preocupă de multe altele, inclusiv de bunăstarea și viața intimă a celor din pușcării, cum este cazul lui Victor Ciorbea, Avocatul Poporului.
Cristian Tudor Popescu: Cât avea ăla? 56.000 de lei pe lună, pensie... Aș vrea și eu să știu cum se justifică această cifră. Cum ajungi la suma asta? Pentru ce? Ce-a făcut omul acela? Leu cu leu, să văd și eu cum adună în statul român 56.000 de lei pensieAș vrea să văd și eu asta. Și în general pentru toți ăștia – magistrați, polițiști care au ieșit la pensie la 47, la 45. La 40 de ani!!! Au ieșit cu niște pensii imense. Vreau să știu și eu. Ce a făcut respectivul pentru statul român încât să primească această pensie? A spus cineva lucrul ăsta odată?
Cosmin Prelipceanu: Mai sunt domnii cu poziții foarte importante, unii membri în Curtea Constituțională, judecători la Curte, care au vreo două, trei pensii. E posibil și lucrul ăsta.
Cristian Tudor Popescu: E posibil și lucrul ăsta. Și asta „nu ne revoltă”. Așa cum „ne revoltă” că n-am dat amnistie și grațiere... Le-au fost „încălcate” drepturile. „Se poate așa ceva?”. Dar nouă, tuturor celorlalți, cărora ne sunt încălcate drepturile în fiecare moment de către acești indivizi care iau sumele astea de bani? În vreme ce Avocatul Poporului se ocupă de pușcăriași, că n-au condiții de intimitate, de viață privată la pușcărie. N-au condiții suficiente de viață privată la pușcărie... Și în același timp, noi suntem în fiecare moment batjocoriți de acești indivizi cu pensiile respective. N-am văzut pe nimeni, din niciun partid, să se lege cu lanțuri de ușa Parlamentului să spună „așa ceva nu mai poate să continue... e o crimă...”. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

Guvernul maghiar se mândreşte cu lupta dusă contra dominaţiei marilor corporaţii străine, mai ales în sectorul serviciilor şi în cel bancar, însă şi-a creat de-a lungul timpului o relaţie specială cu o anumită categorie de companii străine, cu o atenţie deosebită acordată celor care construiesc fabrici şi în special producătorilor auto germani. Această relaţie a dus la schimbări profunde pe piaţa muncii, una dintre ele fiind accentuarea deficitului de forţă de muncă. Pentru a rezolva problema, guvernul a propus un proiect de lege controversat, descris de critici ca „legea sclaviei“, şi a sugerat că schimbările astfel aduse ar mulţumi companiile germane. Să fi ajuns investitorii germani atât de puternici? În economie şi-au creat cu siguranţă un rol extrem de important. La această situaţie s-a ajuns cu banii contribuabililor, adică ai celor care ar trebui să muncească sub „legea sclaviei“. Anul acesta, guvernul a oferit multinaţionalelor subvenţii de aproape 268 milioane de euro, mai mult ca niciodată.
Zilele trecute, guvernul ungar a înaintat pe neaşteptate şi fără consultări parlamentului un proiect de lege care majorează numărul de ore de lucru suplimentare de la 250 la 400, adică la 8 ore pe săptămână, şi le permite angajatorilor să aştepte trei ani pentru plata muncii suplimentare. Această încercare de reformă a stârnit îngrijorări în societate şi a provocat proteste la Budapesta, masive dacă ar fi crezuţi organizatorii, sau de doar câteva mii de persoane, dacă ar fi citită presa de stat. Ministrul de externe şi al comerţului Peter Szijjarto a sugerat că schimbările au fost făcute la insistenţele companiilor germane cu fabrici în Ungaria. Autorii proiectului de lege şi-au justificat măsurile menţionând secătuirea de forţă de muncă a Ungariei, dar şi tendinţele economice pozitive actuale. Legea ar fi folositoare mai ales în acele ramuri ale ecomomiei în care ciclurile pentru ajustarea producţiei la cerere ajung până la 6-7 ani.
„Cea mai mare parte a investiţiilor din Ungaria vin din regiunea Renania de Nord - Westfalia, cu mai mult de 11 miliarde de euro investiţi anual“, a spus Szijjarto cu ocazia unei vizite în Germania. „Aşadar este foarte important că aceste companii din Renania de Nord - Westfalia care investesc în Ungaria aplaudă propunerea legislativă care îmbunătăţeşte competitivitatea în ţara noastră şi condiţiile de pe piaţa muncii.“
Când premierul maghiar Viktor Orban a obţinut al doilea mandat, în 2010, a primit ca moştenire un deficit bugetar în creştere şi un program de bailout de la FMI de 20 de miliarde de euro. În 2013, datoria către instituţia financiară internaţională era plătită, iar guvernul a găsit un înlocuitor pentru FMI. „În loc să caute finanţare la FMI, Budapesta a decis să înceapă o relaţie cu industria auto germană, în special cu marii producători“, spune Janos Toth, partener la firma de avocatură Wolf Theiss, citat de Financial Times.(Mai multe detalii AICI)

Adevărul:

O epocă majoră, care încheie nu mai puţin de 50 de ani în care Germania Federală de după 1949 a fost condusă de către CDU. Momentul emoţional major pare să fi fost şi la baza votului ce a urmat, doamna Merkel marcând nevoia de continuitate a valorilor, chiar dacă noul leadership trebuie să fie mai tânăr şi mai adaptat lumii contemporane şi provocărilor ce vin, indicând, indirect succesorul favorit.
Doamna Merkel a avut nu numai un discurs şi o ieşire en fanfare, care a dirijat voturile spre secretarul general al partidului pe care l-a ales chiar ea, Annegret Kramp-Karrenbauer, dar şi promisiunea de a rămâne la conducerea guvernului german, în calitate de Cancelar, şi după octombrie 2019, mijlocul mandatului, cu perspectiva de a încheia în 2021 epoca sa la guvernarea Germaniei şi, în mare măsură, a Europei. Totuşi, lucrurile sunt ceva mai nuanţate.
Trebuie spus că am avut pentru prima oară în 50 de ani alegeri competitive la conducerea CDU, direct în Congres. În ultima jumătate de secol, partidul a câştigat în mod substanţial prin gestiunea afacerii alegerii preşedintelui în spatele uşilor închise, urmate de un vot în cvasi-unanimitate în partid. De această dată, am avut nu doi, ci trei candidaţi, iar decizia finală s-a luat în al doilea tur de scrutin, acolo unde învingătoarea a câştigat la mustaţă, cu 517 din cele 999 voturi exprimate. La 56 de ani, AKK – cum i se spune doamnei Annegret Kramp-Karrenbauer – este de profil echilibrat, extrem de fermă şi puternică în convingerile sale interne şi poate mai centrist chiar decât doamna Merkel, care a adus deja partidul de la o dreaptă conservatoare la un partid solid aşezat pe centrul spectrului politic.
De asemenea, după prăbuşirea substanţială în sondaje a socialiştilor din SPD, CDU a rămas singurul partid de masă, la nivelul naţional, cu peste 430.000 de membri şi 26,7% din voturi, faţă de partenerii creştin-sociali bavarezi care au intrat sub 10% şi alături de Verzii în creştere substanţială de imagine şi forţă la nivel naţional. Doamna Annegret Kramp-Karrenbauer se anunţă mai conciliantă cu Rusia decât predecesoarea sa, în timp ce critica la adresa Nord Stream 2 nu vizează şi blocarea proiectului, ci doar jocul pe cantitatea de gaz ce va circula pe aici. (Mai multe detalii AICI)

Urmărește-ne:
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.