DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Cum a ajuns CCR să schimbe șefii marilor parchete

www.ccr.ro
CCR

Procurorul şef al DNA este printre personajele centrale de pe scena publică din România din ultimii ani. Dacă în primul mandat Laura Codruta Kovesi era în atenţia publică datorită numelor grele anchetate de DNA, în ultimii doi ani criticile aduse au menținut-o în prim-plan.

Acuzaţiile de presiune sau de implicare în anchete şi decizii ale CCR prin care s-au constatat conflicte juridice ca urmare a anchetării OUG 13 și a neprezentării la comisia parlamentară de anchetă privind alegerile din 2009 au făcut ca, în februarie, ministrul Justiţiei să ceară revocarea şefei DNA.

Scenariul sesizării CCR privind implicarea președintelui în procesul de revocare a șefilor de parchete a fost vehiculat înainte ca șeful statului să anunțe decizia. Klaus Iohannis a respins propunerea de revocare, iar sesizarea CCR s-a realizat.

Curtea Constituţională a decis că există un conflict juridic între Preşedinte şi Guvern, precizând că şeful statului „urmează să emită decretul de revocare” din funcție a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Curtea a arătat, așadar, ce urmează să se întâmple în cazul procurorului șef DNA, lansând posibilitatea ca nici pe viitor președintele României să nu se poată opune unei propuneri de revocare a unui procuror de rang înalt.

„Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularităţii acesteia”, arăta Curtea.

Decizia Curții a nemulțumit sistemul judiciar, dar și o parte a opoziției. Peste o mie de magistrați au semnat o declarație în care susțin respectarea statului de drept și a independenței magistraților. Una dintre cele mai vehemente reacții a fost ce a procurorului șef al DIICOT, Daniel Horodniceanu.

"Prin decizia de astăzi, CCR a plasat de fapt parchetele nu sub autoritatea, ci sub exercițiul potențial discreţionar al ministrului Justiției, care este om politic sau, după caz, susținut politic. Garantul constituțional al independenței justiției, CSM-ul, a fost redus la un rol steril, invitat să facă figurație. Avizul  -consultativ - al CSM este inutil, dacă la capătul lanțului decizional se află doar obligația președintelui de a respecta decizia ministrului. Este o aberație logică, dacă vrem o justiţie independență. În această consacrare a interpretării legii, linia de demarcație între puterile statului este ştearsă în detrimentul independenţei unei părți din autoritatea judecătorească, magistratul procuror", a declarat, la acel moment, Daniel Horodniceanu, pentru STIRIPESURSE.RO.

„Este momentul să tragem un semnal de alarmă și să ne exprimăm îngrijorarea față de potențiala afectare a statutului de independență a procurorilor, care reprezintă o premisă esențială a luptei împotriva corupției. Fără garanțiile legale existente în prezent, lupta împotriva corupției nu ar fi fost posibilă, iar pierderea acestor garanții riscă să afecteze grav investigațiile desfășurate de procurorii anticorupție”,transmiteau procurorii DNA.

Liderul PNL, Ludovic Orban, a caracterizat decizia CCR drept o lovitură de stat „care pune în pericol democraţia României şi afectează Constituţia României”.


Reacția președintelui, implicat direct în această problemă, a venit după câteva zile.

„Procurorii în niciun caz nu trebuie să fie controlaţi politic. Procurorii nu pot fi în subordinea unui politician, fie el şi ministru. În consecinţă, orice am face noi, în România, ca stat, trebuie să asigure independenţa procurorilor pentru a garanta o justiţie independentă”, spunea Klaus Iohannis.

 

Ca urmare a reacțiilor din spațiul public, CCR a sesizat Comisia de la Veneția, Consiliul Europei și președintele Conferinței Curților Constituționale Europene, cerând, pentru prima dată, implicarea instituțiilor europene” în legătură cu atacurile virulente declanșate împotriva Curții Constituționale, prin care unii reprezentanți ai unor autorități publice, precum și ai unor partide parlamentare au discreditat și delegitimat autoritatea acestei instituții fundamentale a statului - garantul supremației Constituției - fiind pusă sub semnul îndoielii obligativitatea deciziilor sale, fiind făcute chiar îndemnuri adresate populației și Președintelui statului să nu respecte și să nu pună în aplicare Decizia Curții Constituționale nr.538 din data de 30 mai 2018”.

”Plenul Curții Constituționale a  considerat că aceste acțiuni sunt de natură să pună în pericol democrația, statul de drept și funcționarea justiției constituționale”, arată judecătorii CCR.

Deși în comunicat s-a precizat că decizia de sesizare a instituțiilor europene a fost luată în unanimitate, judecătoarea Livia Stanciu spune nu a semnat adresele.

"Nu am semnat aceste adrese, avand in vedere ca ele au un continut diferit fata de ce s-a discutat in sedinta Curtii din 5 iunie", a precizat Livia Stanciu, pentru ziare.com.

Pe de altă parte, anul trecut, chiar președintele CCR a fost taxat de CSM în urma unor declarații făcute în cadrul unui interviu din 7 octombrie 2017, afirmații despre care CSM spunea că „sunt de natură a aduce atingere independenței, prestigiului și credibilității justiției, cu consecința subminării autorității acesteia, inclusiv a sistemului judiciar în ansamblul său”.

„Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că afirmaţii precumnu aş vrea să număr în câte cazuri se simte o influenţă politică în hotărâri judecătoreşti comune şi în câte la noi”, formulate la modul general şi impersonal de preşedintele Curţii Constituţionale, sunt de natură a induce în percepţia publică ideea politizării actului de justiţie, a unui sistem judiciar care nu se bucură de independenţă faţă de puterile politice ale statului”, spunea atunci CSM.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.