Cum a arătat conducerea Capitalei după Revoluția din 1989: de la primii edili post-decembristi, la cursa pentru al 17-lea primar general

Autor: Meilă Emilia-Alexandra

Publicat: 23-11-2025 13:30

Actualizat: 23-11-2025 13:37

Article thumbnail

Sursă foto: newsbucuresti.ro

Campania pentru alegerea primarului general al Bucureștiului a început oficial, în contextul în care pe 7 decembrie 2025 locuitorii capitalei sunt chemați la urne pentru a desemna un nou edil. Fotoliul de primar a rămas liber după ce Nicușor Dan a preluat mandatul de președinte al României, relatează digi24.ro.

Viitorul edil va deveni al 17-lea primar general al Bucureștiului începând cu anul 1990 și până astăzi. Pentru această poziție s-au înscris 18 candidați, care vor încerca să convingă aproape 1,8 milioane de alegători înscriși pe listele electorale ale Capitalei:

Daniel Băluță, PSD

Ciprian Ciucu, PNL

Anca Alexandrescu, AUR

Cătălin Drulă, USR

George Burcea, POT

Ana Ciceală, SENS

Vlad Gheorghe, independent

Gigi Nețoiu, independent

Dan Trifu, independent

Eugen Teodorovici, independent

Primii ani ai administrației post-revoluționare

revolutie bucuresti 22 decembrie 1989

După prăbușirea regimului comunist, Bucureștiul a intrat într-o perioadă de tranziție administrativă intensă. Primul edil al Capitalei în noul context politic a fost Dan Predescu, fost președinte al Consiliului Municipal al FSN și cercetător la Institutul de Biologie și Patologie Celulară. El s-a numărat printre primii oameni care au pășit în sediul Primăriei în 22 decembrie 1989. Predescu a fost ales de Consiliul Municipal în ianuarie 1990, însă mandatul său a durat doar până în iulie același an, perioada fiind marcată de confruntări constante cu protestatarii din Piața Universității, despre care afirma că „nu prezintă o stabilitate psihică normală”.

În locul lui a fost numit Ștefan-Constantin Ciurel, membru FSN, cu experiență în coordonarea unor mari proiecte de construcții înainte de 1989 – printre ele Casa Poporului și Biblioteca Națională. Mandatul său a fost scurt: în noiembrie 1990 a demisionat după ce Executivul i-a reproșat lipsa reformelor în domenii esențiale precum salubritatea și urbanismul.

Nicolae Viorel Oproiu, care a rămas în funcție doar un an, până în septembrie 1991, când a fost înlocuit de Doru Pană. Și acesta a condus Capitala până la primele alegeri locale democratice, organizate în februarie 1992.

Primele alegeri libere pentru Primăria Generală au atras un număr record de candidați, 33 în total:

În turul doi au ajuns Crin Halaicu (Convenția Democratică) și Cazimir Ionescu (FSN), iar victoria i-a revenit reprezentantului CDR. Halaicu avea să descrie ulterior starea orașului ca fiind dezastruoasă: zone întregi fără apă, fără utilități și cu străzi inexistente.

În 1996, bucureștenii l-au ales primar pe Victor Ciorbea, tot din partea CDR, după ce acesta l-a învins în turul doi pe Ilie Năstase (PDSR). Mandatul lui Ciorbea a fost însă foarte scurt deoarece, la sfârșitul aceluiași an, a fost numit prim-ministru.

A urmat Viorel Lis, inițial ca interimar, apoi câștigând mandatul prin vot în 1998, când l-a învins pe Sorin Oprescu.

Alegerile după anul 2000

Traian Basescu

La alegerile din 2000, Primăria București a fost câștigată de Traian Băsescu, într-o competiție strânsă cu Sorin Oprescu. Mandatul său a fost marcat de conflicte politice, decizii controversate, inclusiv eliminarea chioșcurilor stradale, și critici privind gestionarea problemei câinilor fără stăpân – printre cei vocali fiind și Brigitte Bardot. Băsescu a câștigat un nou mandat în 2004, dar l-a părăsit rapid, după ce a devenit președintele României.

Conducerea Capitalei a fost preluată interimar de Răzvan Murgeanu, iar alegerile din 2005 au fost câștigate de Adriean Videanu. Acesta a rămas în memoria publică drept „primarul bordură”, din cauza suspiciunilor că firma sa ar fi furnizat o parte din materialele folosite la reamenajări - s-a confruntat ulterior cu probleme penale.

Sorin Oprescu a reușit, în 2008, să devină primar general. A obținut un nou mandat în 2012, însă în 2015 a fost arestat și suspendat din funcție în urma unui dosar de corupție.

După suspendarea lui, Primăria a fost condusă temporar de Ștefănel Dan Marin (UNPR) și apoi de Ioan Răzvan Sava (PNL), care au asigurat interimatul până în 2016.

Prima femeie primar general și ascensiunea lui Nicușor Dan

Gabriela Firea

Alegerile din 2016 au adus-o în fruntea Capitalei pe Gabriela Firea, prima femeie primar general.

Mandatul său a fost marcat de controverse legate de gestionarea resurselor financiare, de înființarea celor peste 20 de companii municipale – criticate ca fiind „găuri negre” – și de proiecte acuzate că au urmărit mai degrabă imaginea publică decât rezultatele concrete.

În 2020, Nicușor Dan, susținut de PNL și USR, a câștigat alegerile. La preluarea mandatului, el a afirmat că a găsit datorii de peste 3 miliarde de lei. Printre realizările sale s-a numărat reabilitarea a circa 300 km din rețeaua de termoficare. Totuși, multe proiecte au rămas în stadiu incipient.

A câștigat un al doilea mandat în 2024, dar la scurt timp a decis să candideze la Președinția României. Nicușor Dan a câștigat scrutinul, iar Primăria Capitalei a fost preluată interimar de Stelian Bujduveanu, fost viceprimar PNL.

Google News
Comentează
Articole Similare
Parteneri