Cum afectează interesele strategice ale României evenimentele din Turcia

Autor:

Publicat: 22/07/2016 00:48

Actualizat: 22/07/2016 01:19

Hotnews:

Lovitura de stat esuata din Turcia si evolutiile interne ingrijoreaza in primul rand comunitatea internationala, dar manifesta interes si pentru Romania in cateva dosare sensibile. Este mult prea devreme acum pentru a anticipa cat de mult vor fi afectate interesele strategice ale Romaniei si cum se vor pozitiona autoritatile de la Bucuresti. Cele mai sensibile sunt relatiile din domeniul militar si al cooperarii in cadrul NATO, unde Romania a cultivat raporturi speciale cu Turcia si conteaza pe sprijinul ei in chestiunea securitatii la Marea Neagra. Dar sunt si alte teme delicate pe agenda relatiilor bilaterale.

1. Cooperarea la Marea Neagra in cadrul NATO. Romania a putut conta pe sprijinul Turciei cand s-a negociat in NATO prevederea referitoare la importanta Marii Negre pentru securitatea euroatlantica. Romania a obtinut astfel, inclusiv gratie sprijinului Turciei, mentionarea Marii Negre in declaratia finala a summit-ului de la Varsovia: "Vom dezvolta o prezenta inaintata adaptata in sud-estul NATO. Masuri potrivite, adaptate la regiunea Marii Negre si incluzand initiativa romaneasca de creare a unei brigade multinationale ... vor contribui la postura intarita de descurajare si aparare a Aliantei... Vor fi evaluate optiuni pentru o prezenta aeriana si maritima intarita a NATO".

Dar asta se intampla pe data de 9 iulie. Din noaptea de vineri, 15 iulie, toate planurile militare care includ si Turcia s-au dat peste cap. Lovitura de stat esuata a facut din Turcia un partener instabil in cadrul NATO...

2. Trilaterala Turcia-Polonia- Romania. Care va fi viitorul acestui parteneriat strategic cu o Turcie care a derapat grav de la principiile democratice? Trilaterala cu Turcia a fost lansata la summit-ul NATO de la Chicago in 2012, cand au avut loc primele intalniri in acest format. Au urmat alte cinci runde de consultari, la Bucuresti (6 noiembrie 2012), Izmir (9-10 mai 2013), Varsovia (26 mai 2014), Bucuresti (19 noiembrie 2014) si Ankara (12 aprilie 2016). Potrivit expertilor romani, viitorul trilateralei depinde de cat de mult se va apropia Turcia de Rusia. Si ambasadorul Turciei pare convins ca acest parteneriat strategic va continua. "Noi punem mare pret pe acest mecanism trilateral - am ridicat-o la nivel de ministri de Externe, prima intalnire a fost la Varsovia, vom avea inca una la Bucuresti in curand", a declarat ambasadorul Osman Koray Ertas...

3. Brigada multinationala. Romania a obtinut la summit-ul NATO de la Varsovia din 9 iulie aceasta brigada, dar mai are de negociat cu tarile care sa-si trimita trupe. Pina acum, doar Bulgaria si Polonia au confirmat contributii certe. Din nou se ridica intrebarea, ca si in cazul flotei NATO la Marea Neagra: cat va mai putea conta Romania pe sprijinul Turciei de acum incolo? Ambasadorul Turciei la Bucuresti, Osman Koray Ertas, a raspuns destul de evaziv la aceasta problema punctuala: "Turcia a trimis deja ofiteri pentru NATO Force Integration Units din Romania; in ceea ce priveste noua brigada NATO - acum analizam optiunile." Ambasadorul spune in general ca nu va fi afectata cooperarea in cadrul NATO, ca vor ramane "un aliat puternic". Dar situatia s-ar putea schimba dramatic in viitor, daca regimul Erdogan decide ca Turcia sa iasa din NATO si sa schimbe aliatii...

4. Inchiderea scolilor lui Fethullah Gulen. Dupa tentativa de lovitura de stat esuata, clericul refugiat in Statele Unite a devenit inamicul numarul unu al regimului Ergodan, care il vaneaza atat personal, cat si afacerile. Este de asteptat ca presiunile exercitate de guvernul turc in ce priveste inchiderea acestor scoli sa se intensifice in perioada urmatoare. Potrivit ziarului Adevarul, ambasadorul Turciei a reluat acuzatiile imediat dupa tentativa de puci: "Acest imam (n.r. Gulen) are o retea de 11 scoli in Romania. Cand vorbeste cu presa straina transmite mesaje de toleranta si de prietenie, dar in limba turca isi indeamna sustinatorii sa fie clandestini, sa se ascunda si sa astepte momentul potrivit, iar atunci cand acesta vine sa ajunga la carma institutiilor". In replica, reprezentantii " Lumina Institutii de Invatamant" au negat vreo legatura cu predicatorul Gulen si sustin ca functioneaza conform legilor in vigoare...

5. Moscheea de la Bucuresti. Un singur subiect pare acum inchis: constructia unei mari moschei la Bucuresti. Proiectul, promovat de Erdogan inca de pe vremea cand era premier, a gasit deschidere la guvernul Ponta, care a si aprobat un teren pentru constructie. Insa proiectul a generat controverse puternice in societate, astfel ca pare sa fi fost abandonat...

6. In fine, relatia mai ampla a Turciei cu UE, de care si Romania este interesata. Valurile de migranti se opresc azi in Turcia, din acest motiv liderii europeni sunt destul de retinuti in a critica derapajele grave, cum ar fi amenintarea cu reintroducerea pedepsei cu moartea, epurarile masive din justitie, armata si educatie sub pretextul eliminarii pucistilor etc. Suspendarea aplicarii Conventiei Drepturilor Omului netezeste calea modificarii Constitutiei si introducerii pedepsei cu moartea, ceea ce ar inchide orice discutie despre aderarea Turciei la UE. In acest context, al suspendarii drepturilor omului in Turcia, va fi interesant de vazut in ce masura instantele din Romania vor mai extrada la fel de repede eventuali refugiati pe teritoriul tarii noastre sau care vor solicita azil politic din cauza persecutiilor regimului Ergogan...

Evenimentul Zilei:

În vasta strategie anticorupție pregătită de guvernul Cioloș, există o singură referire la companiile de stat administrate de ministerele Transporturilor, Energiei și Economiei.

În cele 32 de pagini, poate fi identificat un singur obiectiv: „Implementarea planurilor de integritate ca cerințe obligatorii pentru întreprinderile publice”. Punct. Strategia are însă meritul că arată foarte clar cine sunt miniștrii din guvernul Cioloș preocupați de corupția din sectoarele pe care le administrează și cei care vor să păstreze sistemul așa cum este acum, eventual să îl pună să lucreze și în folosul lor. Ministerul Sănătății, de exemplu, a cerut 96 de milioane de lei pentru un set de zece obiective. Ministerul Educației a cerut mai puțin bani – opt milioane de lei – dar, la fel ca și MS, are un set de zece obiective relativ clare, precum „introducerea unui sistem sancționator disuasiv anti-plagiat”. Atât ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, cât și cel al Educației, Mircea Dumitru, au participat la lansarea proiectului de strategie. Nici un ministru care administrează sectoare economice nu a fost prezent. Nici unul nu pare să aibă obiective clare și cuantificabile pentru diminuarea corupției din ministerele lor, deși în subordinea lor se află companii precum CNADNR, Metrorex, Romgaz, Complexul Energetic Oltenia sau Transelectrica.

Sigur că, poate să pară un gest nesemnificativ. Dar, realitatea este că guvernul Cioloș a defilat cu vreo câțiva miniștri care, cel puțin declarativ, au adoptat o agendă anti-corupție – de la Raluca Prună la Vlad Voiculescu - și nu s-a atins de sectorul economic de stat, sursă constantă de bani pentru partide. În ianuarie 2016, guvernul Cioloș anunța că va introduce management privat la „alte” zece companii de stat (de parcă, la acel moment, exista management profesionist la vreo întreprindere de stat). În februarie, ministerul Justiției a lansat proiectul „Cum prevenim corupţia şi clientelismul în companiile de stat”. Ce a mai rămas din aceste angajamente? Cel mai bun exemplu este CNADNR, unde, în decembrie 2015, guvernarea Cioloș l-a numit interimar pe Cătălin Homor, plasat de regimul Ponta în poziția de director la Metrorex. Cine este curios să afle cât de competent a fost Homor la Metrorex, să se uite peste evoluția liniei din Drumul Taberei și la banii europeni pe care-i vom pierde. Cine vrea să știe cum s-a descurcat Homor la CNADNR, să se ducă pe Dealul Aciliu și să se uite la autostrada demolată, pentru care nu există o soluție tehnică nici acum și care se dregradează de la o zi la alta. Este doar un exemplu, probabil mai sunt nenumărate situații identice. La Complexul Energetic Oltenia a fost schimbat omul lui Victor Ponta, Laurențiu Ciurel, dar, recent, fără prea multe explicații, în directoratul companiei a fost numit un cetățean german care a lucrat în Coreea de Nord. Pe scurt, guvernul Cioloș nu prea s-a atins de pseudo-managementul din perioda guvernării USL/ PSD.

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!