Statele europene, inclusiv România, se numără printre cei mai înfocaţi susţinători ai Ucrainei în lupta sa împotriva Rusiei, cu toate acestea mai multe state europene şi-au intensificat importurile de energie rusească, aducătoare de miliarde de euro pentru economia de război a Moscovei, arată o analiză Reuters.
În al patrulea an al războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Uniunea Europeană rămâne în poziţia precară în care finanţează ambele părţi implicate în conflict. Livrările sale masive de ajutor militar şi umanitar către Kiev sunt contracarate de plăţi comerciale către Moscova pentru petrol şi gaze, conform Agerpres.
Blocul şi-a redus dependenţa de Rusia, odinioară furnizorul său dominant de energie, cu aproximativ 90% din 2022. Cu toate acestea, în primele opt luni ale acestui an, a importat energie rusească de peste 11 miliarde de euro, potrivit unei analize Reuters, realizată pe baza datelor de la Centrul pentru Cercetare în Domeniul Energiei şi Aerului Curat (CREA), o organizaţie de cercetare independentă cu sediul la Helsinki.
Şapte dintre cele 27 de ţări membre ale UE şi-au crescut valoarea importurilor faţă de anul precedent, inclusiv cinci ţări care susţin Ucraina în război. De exemplu, Franţa a înregistrat o creştere cu 40% a achiziţiilor de energie rusească, ajungând la 2,2 miliarde de euro, în timp ce Ţările de Jos şi-au majorat achiziţiile cu 72%, ajungând la 498 de milioane de euro, arată analiza.
Vaibhav Raghunandan, specialist pe relaţiile UE-Rusia la CREA, a descris fluxurile crescute drept "o formă de autosabotaj" din partea unor ţări, având în vedere că vânzările de energie reprezintă cea mai mare sursă de venit pentru Rusia, în timp ce aceasta poartă război împotriva unei Ucraine susţinute de Europa.
"Kremlinul primeşte, la propriu, finanţare pentru a continua să îşi desfăşoare forţele armate în Ucraina", a spus Raghunandan.
Reprezentanţii Ministerului francez al Energiei au declarat pentru Reuters că valoarea importurilor de energie rusească ale Franţei a crescut anul acesta, deoarece a deservit clienţi din alte state, fără a numi ţări sau companii. Datele de pe piaţa gazelor sugerează că o parte din importurile franceze din Rusia sunt trimise mai departe în Germania, potrivit analiştilor Kpler.
Guvernul olandez a declarat că, deşi susţine planurile UE de eliminare treptată a energiei ruseşti, până când aceste propuneri nu sunt incluse în legislaţia UE este neputincios să blocheze contractele existente dintre companiile energetice europene şi furnizorii ruşi.
UE, care a interzis deja majoritatea achiziţiilor de ţiţei şi combustibil rusesc, a anunţat planuri de a accelera interdicţia privind gazul natural lichefiat (GNL) rusesc până în 2027, începând cu 2028. GNL reprezintă acum cel mai mare import de energie rusească din UE, reprezentând aproape jumătate din valoarea totală a achiziţiilor, arată datele.
Ungaria şi Slovacia - care menţin legături strânse cu Kremlinul şi resping orice idee de renunţare la gazul rusesc - rămân importatori majori, reprezentând împreună cinci miliarde de euro din acest total. Acestea nu ar fi afectate de sancţiunile planificate ale UE asupra GNL-ului, care necesită sprijinul unanim al statelor membre, deoarece ar putea primi în continuare gaz rusesc prin conducte până în 2028.
Ungaria s-a numărat printre cele şapte ţări care au înregistrat o creştere a valorii importurilor de energie rusească în acest an, cu 11%, conform datelor. Franţa şi Olanda sunt alături de alte patru ţări ale căror guverne sprijină Ucraina în război: Belgia, care a înregistrat o creştere de 3%, Croaţia (55%), România (57%) şi Portugalia (167%).
Ministerul Energiei din Portugalia a declarat că ţara a importat doar cantităţi modeste de gaze ruseşti şi că fluxurile pe parcursul anului vor fi mai mici decât în 2024. Guvernele croat şi român nu au răspuns solicitărilor de comentarii cu privire la date.
Importurile totale de energie rusească ale Uniunii Europene începând din 2022, când Rusia a invadat Ucraina, s-au ridicat la peste 213 miliarde de euro, arată datele CREA.
Aceasta depăşeşte suma pe care UE a cheltuit-o pentru ajutorul acordat Ucrainei în aceeaşi perioadă, chiar dacă a fost cel mai mare binefăcător al ţării: blocul a alocat 167 de miliarde de euro de asistenţă financiară, militară şi umanitară Kievului, potrivit Institutului Kiel, un think-tank economic german.
Comentează