Premium
Apărută în urmă cu un sfert de secol în spitalele din ţările dezvoltate, neuroradiologia intervenţională este o supraspecializare relativ tânară în istoria medicinii. Însă, este o ramură medicală care îşi dovedeşte utilitatea pe zi ce trece, fiind posibilă datorită limitelor şi riscurilor neurochirurgiei clasice.
Citește și: Tratamentul SALVATOR pentru boala care a răpus numeroase vedete
DOAR 15 MEDICI ÎN TOATĂ ROMÂNIA
Dezvoltarea continuă în ultimii zece ani a unor materiale neuro-endovasculare de înaltă calitate şi ameliorarea substanţială a calităţii imaginii angiografice au extins exponenţial arsenalul terapeutic şi mai ales siguranţa intervenţiilor minim invazive neuro-endovasculare.
În România, există la Spitalul Clinic Sanador cel mai modern angiograf disponibil pe piaţa de profil la nivel mondial – Philips Azurion 7. Acesta face posibilă terapia leziunilor vasculare cerebrale cu o acurateţe şi siguranţă echivalentă celor din marile centre de neuroradiologie intervenţională din Occident. În acelasi timp, colaborarea spitalului cu medicul Cristian Mihalea. supraspecializat în această ramură cu echipa de elită medicală a profesorilor Jacques Moret şi Laurent Spelle din Paris, a făcut posibilă dezvoltarea acestei activităţi şi în țara noastră, la Sanador.
„Este o tehnică disponibilă acum şi în România care are avantaje certe faţă de intervenţiile clasice. Practic, pacientul are un plus de siguranţă. La prima vedere, costurile pot părea mari pentru astfel de proceduri, dar sunt şi altele mult mai scumpe – de exemplu pentru intervenţii la nivel cardiac, anumite proteze sau transplantul medular - pe care inclusiv statul român le decontează. Încet-încet, probabil că decidenţii de la nivelul politicilor medicale româneşti, CNAS şi Ministerul Sănătăţii, vor începe să deconteze aceste intervenţii într-un număr tot mai mare în România, pentru că avem o patologie deosebit de importantă în această zonă. Suntem 15 medici care practicăm această competenţă în ţară şi încercăm să atragem şi alţi colegi, medici rezidenţi, pe care să-i formăm în acest domeniu. Rata de complicaţii faţă de o operaţie clasică este de 3-4 ori mai mică. Adresabilitatea este foarte mare, am o colaborare foarte bună cu medicii din Bucureşti şi din alte centre universitare din ţară. Mulţi îmi scriu și încercăm să rezolvăm cât mai multe cazuri, pentru că sunt pacienţi care citesc, se informează din media şi ştiu că, de pildă, un anevrism cerebral poate fi tratat endovascular, minim invaziv. Pacientul se poate trata astăzi, iar peste două zile poate merge la serviciu” , a explicat pentru Ştiripesurse dr. Cristian Mihalea.
Citește și: Cât de periculos este infarctul miocardic, principalul ucigaș al românilor
Cu cât este mai tânăr cu atât mai multe riscuri are
Cele mai multe cazuri de intervenţii minim invazive se referă la patologii dificile de trat în mod clasic, cum ar fi anevrismele cerebrale, accidentele vasculare ischemice sau stenoza cartodiană. De pildă, anevrismul cerebral beneficiază de o rată de succes impresionantă prin această tehnică.
Rata de ruptură a unui anevrism cerebral este estimată în studiile de specialitate ca fiind de circa 2-3% pe an. Cu cât pacientul este mai tânăr, cu atât riscurile de a experimenta o ruptură de anevrism şi, implicit, o hemoragie cerebrală sunt mai mari. Ruptura unui anevrism cerebral este în proporţie de 50% fatală pentru pacient şi supravieţuirea după o ruptură de anevrism cerebral lasă sechele neurologice în proporţie de 30-40%. Din acest motiv, embolizarea anevrismului cerebral, adică excluderea lui din circulaţia sanguină prin implantarea în sacul anevrismal de materiale specifice neuroendovasculare sau plasarea unui stent de tip Flow Diverter în faţa coletului anevrismal a devenit metoda de elecţie pentru tratarea acestei patologii. Principalul avantaj al metodei minim invazive este dat de siguranţa acestui tip de procedură (1,5-2% risc cumulat), în comparaţie cu rata de risc în cazul procedurilor de neurochirurgie deschisă, ce ajunge la 5-8%. Al doilea avantaj este acela al timpului scurt de spitalizare şi recuperare necesar post-intervenţie, de circa 3-5 zile.
Citește și: DEZVĂLUIRE. Cum se realizează cele mai grele operaţii din lume
De asemenea, accidentul cerebral ischemic (AVC) - reprezentat de obstruarea cu un tromb (sânge coagulat) a unui vas important din circulaţia cerebrală – poate fi tratat prin neuroradiologie intervenţională cu ajutorul procedeului de trombectomie mecanică. Acesta are posibilitatea de a obstrua vasul închis în primele 4-6 ore de la debutul simptomatologiei prin extragerea mecanică a trombului ocluziv cu ajutorul fie a unui stent retriver, fie a unui cateter de aspiraţie foarte suplu. În plus, cazurile de stenoză carotidiană pot fi rezolvate medical prin procedeul minim invaziv de plasare a unui stent în dreptul plăcii ateromatoase stenozante de către medicul neuroradiolog intervenţionist.
