„Avem o avere de peste 25 de miliarde de euro în Marea Neagră și întrebarea esențială este: avem cu ce să o protejăm?”, spune Radu Tudor, jurnalist la Antena 3 CNN. Mai mulți specialiști au vorbit despre miza globală a securității la Marea Neagră, au evaluat cât este de pregătită România să ofere securitate militară proiectului Neptun Deep și au analizat cât de mult contează statutul României de membru NATO, scrie em360.ro.
„Statul român are o miză extraordinară în a apăra Neptun Deep. Dacă, prin absurd, s-ar întâmpla ceva și s-ar lua niște decizii care să afecteze implementarea conform calendarului, impactul ar fi deosebit de serios, nu doar asupra proiectului Neptun Deep, ci asupra tuturor proiectelor din zona economică exclusivă a Mării Negre. Vă dau un singur exemplu: s-a adoptat recent, în octombrie, legislația pentru energie eoliană offshore. Și vom vedea dezvoltări de producție de energie regenerabilă. Investitorii ar fi deosebit de sceptici să vină în zona offshore a Mării Negre. Dar, în același timp, pentru România, o dată este cel mai mare proiect energetic, dar pentru instituțiile statului este cea mai mare provocare pentru a asigura securitatea. Miza Neptun Deep nu este doar pentru România, este o miză europeană și o miză în regiune”, spune George Scutaru, președintele New Generation Center.
„Am avut privilegiul, la un forum care a implicat și prezența și organizarea New Strategy Center, să-l întreb pe comandantul suprem al Forțelor Aliate, pe generalul Chris Cavoli. I-am spus: „Domnule general, putem să asigurăm securitatea Bazinului Mării Negre, având în vedere prezența navală redusă a NATO, având în vedere capabilitățile navale slabe ale României și Bulgariei, având în vedere jocurile pe care le face Turcia?”. Și mi-a spus foarte calm și foarte relaxat: „În momentul de față, eu, în calitate de comandant suprem al Forțelor Aliate, pot asigura orice fel de misiune de securitate în Bazinul Mării Negre pentru teritoriul NATO, pe baza capabilităților aeriene și terestre.”. E un răspuns care pe mine m-a liniștit. Dar, evident că nu mă mulțumește în raport cu ceea ce face Guvernul României.”, spune și Radu Tudor.
Finanțele fac legea? În societate, legea face finanțele. Și susține sau blochează, după caz, investițiile. Prof. Dr. Mircea Coșea, alături de Gabriel Biriș, reputat specialist în Drept fiscal, au analizat complicata realitate a fiscalității în materie de petrol și gaze, precum și câteva modalități de a exploata cât mai bine, din punct de vedere fiscal, oportunitățile oferite de Marea Neagră.
„Foamea de bani este cel mai greșit lucru care poate să fie și care într-un fel girează mentalitatea actuală a guvernării în România. Trebuie să ai niște puncte, importante, niște priorități, pe care să le urmărești, indiferent de foamea de bani pe care o ai sau nu. Și aici mă întorc la acele stimulente. De ce s-au dat niște facilități? Facilitățile erau stimulente. Pentru că la un moment dat trebuie ca să vezi care sunt ramurile care trag economia. Acele ramuri trebuie să fie stimulate. Cum? Fiscal, prin niște facilități. Astea sunt stimulente, nu sunt facilități. Până la momentul în care ele reușesc să-ți dea banii, ca să-ți permiți să faci altceva în altă parte. Și atunci, problema energiei în România este o problema vitală, dar care trebuie să meargă pe trei domenii de concept general al guvernării de acum o perioadă mai lungă. Și anume, România trebuie să înțeleagă că, la capacitatea de resurse pe care o are, nu își poate permite să nu-și folosească resursele interne, cel puțin minerale, agricole, energetice, în interesul ramurilor legate de ele.”, a spus Mircea Coșea
„În România avem, pe lângă celelalte probleme, problema suplimentară cu nivelul excesiv de taxare. Adică este un sistem de impozitare special la gaz și la petrol, dar în special la gaz, că asta e principală oportunitate a României. E un sistem multilayer. Avem întâi redevență, care redevență nu se calculează la prețurile efectiv realizate de producători, ci la un preț absolut artificial pentru România, acela al bursei de la Baumgarten, cu care nu suntem tocmai conectați. După care vin impozitele suplimentare. Impozitul pe veniturile suplimentare din liberalizarea pieței gazelor, care pot să ajungă până la 80%. După care avem impozitul pe profit. De anul ăsta mai avem un impozit suplimentar pentru toate companiile din petrol și gaze, ca să nu mai vorbim de impozitele pe care orice altă companie le suportă, impozitele și contribuțiile pe salarii și toate celelalte. În momentul în care vezi că în ultimii patru ani de zile nivelul taxării a crescut de două ori și jumătate, ca procent din venituri, începi să te întrebi dacă este doar o nevoie disperată de bani sau dacă nu cumva poate că nu asta se dorește, să se ducă la capăt investițiile.”, a completat și Gabriel Biriș.
Istoria Europei este o istorie a resurselor de energie. Vasile Iuga, Consultant, Expert în energie, a vorbit despre etapele pe care le-a străbătut continentul, obligațiile de cetățean global model pe care și le asumă Europa, importanța descoperirilor științifice și perspectivele de dezvoltare ale sectorului energetic european în contextul actual.
„Asistăm la sfârșitul sfârșitului istoriei și istoria se întoarce brutal. Ce vedem că se întâmplă pe fronturile din Ucraina sunt tehnici de luptă din primul război mondial. Războiul de tranșee cu artilerie masivă. Deci eu vreau, mi-aș dori, ca tranziția către obiectivele din Green Deal să se facă fără a se afecta industria europeană. Nu vrem ca o consecință să fie dezindustrializarea Europei, transformarea Europei într-un muzeu al civilizației și crearea de vulnerabilități strategice pentru Europa. Vrem ca Europa să își asume responsabilitățile pe care le are față de europeni și față de restul planetei, pentru că Europa își dorește să fie un cetățean global model, dar dacă suntem vulnerabili, devenim irelevanți într-o lume în care regulile sunt joc de sumă nulă.”, a spus acesta.
Comentează