Premium
Guvernul a aprobat, în ședința de joi, Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, a anunțat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.
„În condiţiile în care România şi-a propus pentru anul 2020 atingerea unui prag maxim de 11,3% abandon şcolar, prag pe care, din păcate, nu l-a atins, pentru că rata de părăsire a şcolii în anul 2020 a fost de 15,6%, reducerea abandonului şcolar este un element esenţial, acum atât mai mult, cu cât, urmare a crizei sanitare, acest fenomen de abandon şcolar înregistrează tendinţe de creştere în loc să înregistreze, aşa cum ne-am asumat, scăderi ale cifrelor care şi aşa sunt foarte mari”, a declarat Sorin Cîmpeanu, joi, după şedinţa de Guvern.
În mediul rural, rata de abandon şcolar a fost de 26%.
Ministrul a precizat că pentru implementarea actului normativ a fost alocată suma de 543 de milioane de euro, în cadrul unei componente nerambursabile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Beneficiarii finali ai programului național sunt elevii din învățământul primar și secundar inferior de stat cu risc crescut de părăsire timpurie a școlii și de abandon școlar.
Sunt vizate peste 2.500 de unități de învățământ cu personalitate juridică, inclusiv școlile aflate în coordonarea acestora, care școlarizează elevi în învățământul primar și gimnazial, din care peste 50% situate în mediul rural.
Aceste unități de învățământ sunt selectate dintre cele cu grupuri dezavantajate, risc ridicat și mediu de părăsire timpurie a școlii și abandon școlar, învățământ primar și gimnazial, identificate în cadrul pilotării mecanismului de avertizare timpurie în educație.
În aceste școli, vor fi beneficiari direcți ai activităților de învățare din cadrul programelor de granturi un număr de cca 400.000 elevi și vor fi formați și vor folosi instrumente digitale în practicile de predare minim 45.000 profesori, programul național propunânduși să ofere sprijin prin planuri individuale de intervenție. Valoarea granturilor va fi raportată la numărul de elevi și indicele de sărăcie.
Sunt considerate unități de învățământ cu prioritate ridicată, care au nevoie de intervenție imediată, acelea care prezintă mai multe elemente de vulnerabilitate, cum ar fi un număr ridicat de cadre didactice suplinitoare, o rată ridicată de abandon școlar, o rată scăzută de participare școlară și rezultate slabe la evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a.
În cadrul acestui Program Național vor primi finanțare unitățile de învățământ cu prioritate ridicată de intervenție și unitățile de învățământ cu prioritate medie. Alocarea financiară pe grant mic, mediu, mare se va face în funcție de: mediu (urban, rural) și punctajul de severitate obținut (prioritate ridicată între 90 și 125 și prioritate medie între 65 și 85) în urma aplicării acestui indice compozit de vulnerabilitate la nivelul unității de învățământ.
Programul Național va soluționa o problemă identificată în sistem, cea a decalajelor dintre rural și urban/cea a unităților de învățământ cu un procent mai mare de grupuri vulnerabile, va implementa soluții și va contribui la formarea continuă a cadrelor didactice să utilizeze noi instrumente, în raport cu nevoia identificată, astfel încât să genereze o îmbunătățire semnificativă a participării școlare, promovabilității elevilor, finalizării studiilor obligatorii, precum și de creștere a angajabilității pe piața muncii.
Pe baza indicelui de vulnerabilitate privind PTȘ, s-au clasificat școlile MATE în trei categorii, în funcție de prioritatea intervenției: ridicată, medie și scăzută. Indicele este compus din cinci indicatori ponderați în mod egal cu 20 la sută. Fiecare unitate de învățământ poate primi între 1 și 5 puncte pentru fiecare indicator. Cei cinci indicatori au fost calculați la nivelul școlii pentru învățământul gimnazial. Pentru fiecare indicator, au fost stabilite diferite praguri pentru a clasifica prioritățile de la cea mai mică, marcată cu 1, la cel mai înaltă, marcată cu 5. Toți indicatorii sunt calculați pe baza unei ponderi care analizează cantitatea, adică numărul de elevi și de profesori, sau calitatea, adică notele obținute la evaluarea națională. Unitățile de învățământ prioritare pot fi diferențiate în funcție de zona rural-urbană, iar acestea pot fi grupate și la nivel județean în scopul clasificării; clasificarea ar trebui să vizeze calcularea unui număr cât mai mare de elevi din unitățile de învățământ prioritare. Sunt considerate unități de învățământ cu prioritate ridicată, care au nevoie de intervenție imediată, acelea care primesc un punctaj total între 3,5 și 5 și care prezintă mai multe elemente de vulnerabilitate, cum ar fi un număr ridicat de cadre didactice suplinitoare, o rată ridicată de abandon, o rată scăzută de participare și rezultate slabe la evaluarea națională. Celelalte unități de învățământ sunt clasificate ca având o prioritate medie sau scăzută.
