Premium
Susținătorii unei competiții europene în afara UEFA s-ar putea confrunta cu sancțiuni financiare și sportive, inclusiv interzicerea participării la turneele tradiționale. Proiectul Superligii a eșuat inițial, dar inițiatorii ei s-au adresat Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Redistribuirea veniturilor și limitarea unui presupus monopol al UEFA sunt forțele motrice din spatele inițiativei Superligii, care ajunge joi în fața judecătorilor Curții de Justiție a Uniunii Europene. Peste 10 miliarde de euro ar putea fi implicate în noul proiect.
Fotbalul european așteaptă decizia judecătorilor cu privire la viabilitatea Superligii. UEFA poate fi foarte afectată de această hotărâre, la fel cum a fost în situația cazului Bosman, din 1990, care a schimbat complet modul în care este condus acest sport.
În urmă cu doi ani, douăsprezece dintre cele mai puternice cluburi de pe continent s-au unit pentru a crea o competiție numită Superliga, în afara granițelor UEFA.
Acest lucru a dus la o ruptură între cele două tabere. De atunci, întreaga afacere a fost suspendată, în așteptarea unor clarificări juridice și, bineînțeles, a impunerii măsurilor disciplinare pe care judecătorii le consideră adecvate.
Suma de bani pe care cluburile rebele vor trebui să o plătească nu a fost dezvăluită, dar este clar că situația este îngrijorătoare și tocmai acest lucru a făcut ca nouă dintre cele douăsprezece echipe să amenințe însăși existența Superligii.
În acest moment, au mai rămas doar cluburile spaniole Barcelona și Real Madrid, Juventus retrăgându-se anul acesta.
Deși cluburile s-au retras din prima linie în așteptarea rezultatului procesului judiciar, ideea creării unei competiții extrem de profitabile în afara domeniului UEFA este încă vie. Cei care se află în spatele acestui proiect supranațional doresc să pună capăt la ceea ce ei consideră a fi monopolul UEFA.
Există mai multe probleme juridice nerezolvate, pe care hotărârea instanței de joi, 21 decembrie, le-ar putea rezolva. Prima este dacă UEFA "abuzează de o poziție dominantă", așa cum a declarat un judecător din Madrid în urmă cu doi ani.
În bătălia pentru dreptate, un avocat al CEJ a susținut, în urmă cu un an, că regulile UEFA și FIFA sunt "compatibile" cu legislația UE în materie de concurență.
Există, de asemenea, întrebarea dacă echipele care continuă să pledeze pentru o astfel de superligă ar trebui să fie supuse unor măsuri disciplinare pentru că au încercat să se desprindă de organismul de conducere.
Unul din motivele dorinței echipelor puternice de a părăsi umbrela UEFA este că acestea consideră că organismul nu redistribuie veniturile într-un mod echilibrat și echitabil, luând o mare parte din venituri fără ca acestea să ajungă la cluburi.
UEFA a anunțat că 10% din veniturile sale vor merge către cluburile care nu trec de faza grupelor, teoretic către cluburile mici. Dar cluburile mari vor mai mult.
Sancțiunile ar putea fi financiare sau sportive, împiedicând jucătorii din ligile alternative să joace în ligile tradiționale sau chiar în turneele internaționale ale UEFA și FIFA, ceea ce, potrivit experților juridici, ar fi excesiv.
