Premium
Vicepremierul Dan Barna, copreședinte USR-PLUS, a vorbit marți, la B1 TV, despre reforma profundă ce trebuie făcută în sistemul public pentru ca banii românilor să nu mai fie risipiți.
Barna a vorbit despre așa-zise institute sau academii care nu fac nimic, nu vin cu niciun fel de studiu, dar au fost create doar pentru ca niște politruci să mai primească niște bani de la stat. Ele ar trebui să rămână fără alocarea bugetară și, dacă sunt într-adevăr performante, vor supraviețui în piață.
Vicepremierul s-a referit apoi la companiile care sunt în pierdere. Aici soluția este restructurarea și reorganizarea, iar societățile în cauză au primit dispoziția de a veni cu planuri în acest sens.
Dan Barna s-a referit apoi la sistemul bugetar supradimensionat. A spus că sunt structuri ale statului care se confruntă cu o lipsă de personal acută, dar și multe altele cu destul angajați care vin la serviciu doar să-și ia salariile. Mai sunt, de asemenea, structuri cu un rol atât de mic încât pot fi desființate și activitatea lor preluată de altele.
Citește și: Anunț de ultimă oră al lui George Simion! Legea care va fi susținută de AUR
Fiecare ministru are acum sarcina de a-și evalua propriile structuri în vedea reorganizării.
Barna a subliniat că aici nu e vorba despre a da bugetari afară, ci pur și simplu de a eficientiza sistemul, astfel încât românii să beneficieze de servicii profesioniste și rapide.
„Ideea că sectorul privat poate la nesfârșit să țină în spate un sector public supradimensionat și suprabugetat nu mai ține”, a punctat vicepremierul Dan Barna.
Vicepremierul Dan Barna a declarat că în România sunt irosiți bani publici pe așa-zise academii. Este vorba despre structuri care practic nu produc nimic, nu studiază nimic și nu au niciun fel de rol social și există pur și simplu pentru că anumite persoane cu influență au vrut să se mai căpătuiască de pe urma statului.
„E obiectivul acestui Guvern acela de a identifica modalitățile sau locurile în care sunt risipite, ca să fiu elegant, resursele publice. Suntem într-o perioadă în care măsurile, unele nepopulare care au fost luate deja de acest Guvern - înghețarea salariilor, de exemplu, în sectorul public - au venit pentru că trebuie să ne încadrăm într-un deficit de 7 - 7,5%. Or a încadra în acest deficit înseamnă o monitorizare foarte strictă a acestor cheltuieli. Am fost foarte deschis azi - și e poziția și a premierului, și a noastră ca Guvern - că sunt multe instituții care aduc zero beneficii pentru cetățeni. Academia oamenilor de știință, academia a nu știu ce științe medicale, institut de drepturile omului... Nu produc absolut nimic, nu aduc niciun beneficiu! Nu produc absolut nimic! Ele ar fi trebuit să aibă un rol social. Suntem cred singura țară din lume în care oameni care nu sunt în Academia Română - termenul de academie a devenit ridicol în România - și-au înființat propriile academii unde, primind bani publici alocați pe lobby în urmă de niște guverne, primesc pur și simplu banii dvs, banii celor care ne privesc, fără să genereze absolut nimic. Sunt oameni care încasează stipendii din aceste academii fără să producă niciun fel de știință”, a declarat Barna.
Citește și: Groaznic! Activistul de mediu Daniel Bodnar ar putea rămâne paralizat
Dan Barna a amintit că, anul trecut, parlamentarii USR chiar au venit cu o inițiativă menită să lase fără bani publici după structuri de acest tip.
„Dacă aceste academii sunt într-adevăr performante, să supraviețuiască pe piață. În legi se spune că (au bani) din resurse proprii, care nu există în realitate, și din alocări bugetare. Când nu mai faci alocări bugetare, e ce spune premierul și spun și eu, hai să nu mai acordăm bani publici! Dacă mergem pe piața liberă, vom vedea că niciuna dintre aceste instituții nu furnizează niciun serviciu care să genereze venituri reale”, a mai explicat copreședintele USR-PLUS.
„Acum analizăm foarte larg această sferă de instituții căpușă. Unele dintre ele nu au de ce să existe. Unele dintre ele au fost exclusiv sinecuri pentru plata unor politruci sau a unor oameni care aveau pârghiile de influunță pentru a primi bani publici pe nemuncă”, a acuzat Barna.
Vicepremierul s-a referit și la companiile de stat care sunt pe minus. Ele trebuie să vină cu planuri de reformă și restructurare.
„Premierul le-a definit ca fiind găuri negre. E o cerință în construirea bugetului, trebuie să vină cu planuri reale de reformă și restructurare pentru a ajunge măcar la +1 leu la finalul anului, când trag linie. Într-adevăr, e frustrant pentru orice companie să trăiască din banii comunității. E o singură soluție: fie faliment, fapt care nu e posibil pentru că sunt servicii ale statului care trebuie furnizate, fie restructurări și reorganizări ca să se ajungă la o balanță pozitivă. E ceva firesc, nimic spectaculos!”.
Coliderul USR-PLUS a vorbit și despre reforma în administrația publică centrală și locală. Aici sunt angajați care practic nu fac nimic, doar își iau salariul, și structuri întregi a căror activitate ar putea fi foarte ușor preluată de altele. Mai sunt, de asemenea, structuri care se confruntă cu o lipsă acută de personal, astfel încât nu pot furniza servicii de calitate.
Barna a insistat că nu e vorba aici despre a da oameni afară și a reduce numărul de bugetari, ci de a eficientiza întreg sistemul, ca românii să beneficieze de servicii de calitate și rapide.
„Aici situația e complicată pentru că ai, pe de o parte, structuri din ministere unde lucrează trei - patru persoane și pe stat apar 20. Oamenii știu foarte bine... Sunt poziții în care se trece o dată pe lună sau nici măcar. Acum cu pandemia nici atât. Sunt alte zone și structuri unde e lipsă de personal și lipsă majoră de resurse umane pentru a putea furniza un serviciu de calitate.
A fost și azi întrebarea dacă rămân oameni pe drumuri. Orice funcționar al statului competent, care vrea să muncescă, care are abilitățile necesare nu e în pericol, dar știm și avem exemplu de numeroase persoane care nu au nicio legătură cu lucratul la stat altul decât încasatul unui salariu”, a mai afirmat Barna.
Acesta a precizat că toți miniștrii au sarcină să-și evalueze propriile structuri în vedea reorganizării.
„Am văzut deja primari și șefi de consilii județene care au început deja acea reorganizare de schemă, ca să folosesc un cuvânt neutru, și lucrurile funcționează foarte firesc. Asta e de așteptat și de la miniștri. Fiecare-și evaluează propriile structuri pentru că bugetul, cum arată acum, nu bucură pe nimeni.
Chiar am avut discuții cu miniștrii și cred că aproape fiecare s-a plâns de ajustarea în jos a bugetului, tocmai din cauza cerințe de a ne încadra în acest deficit. Asta nu se poate întâmpla decât făcând aceste reorganizări. Fiecare ministru are acest obiectiv.
Nu e o chestiune de volumetrie. Nu vin să spun că sunt 1,2 milioane și vrem 500.000 sau 800.000. Pot fi și 1,3 milioane. E o chestiune legată de servicii, prin care cetățeanului să-i fie mai bine, adică să vezi că serviciul e mai fluid, mai funcțional și mai prompt”, a mai susținut Barna.
Dan Barna a subliniat apoi că nu se mai poate ca privatul să ducă în spate un sistem bugetar supradimensionat: „Nu sunt puține părțile de instituții, la nivel central și local, al cărui rol e minimal și poate fi preluat de altă structură fără nicun efort. Am avut exercițiu să creăm cât mai multe locuri la stat, că ce bine e la stat. Ideea că sectorul privat poate la nesfârșit să țină în spate un sector public supradimensionat și suprabugetat nu mai ține”.
