Premium
Un membru al Guvernului nu poate fi demis printr-o motiune simpla, potrivit unei decizii din 2007 a Curtii Constitutionale. In aceste conditii, demersul PNL impotriva lui Gabriel Oprea poate avea ca finalitate doar o recomandare politica pentru premierul Victor Ponta. Ironia face că tocmai PNL-PDL, care astazi cerdemisia lui Gabriel Oprea, au fost cei care au contestat in 2007 posibilitatea scoaterii unui ministru din Guvern printr-o motiune simpla.
Posibilitatea demiterii unui ministru exista in alte state europene prin motiunea individuala, dar aceasta nu este prezenta in legislatia romaneasca. Doar acest tip de motiune poate demite direct un ministru.
Concluzia este ca un ministru nu poate fi demis in Romania in Parlament decat prin caderea intregului Guvern prin motiune de cenzura.
Cazul din 2007 pe scurt: Plenul Senatului a adoptat in 15 februarie, cu 81 de voturi pentru si 46 de voturi impotriva, motiunea simpla initiata de PSD-PRM-PC impotriva ministrului Justitiei, Monica Macovei (PD). Dupa adoptarea motiunii, PNL-PDL au cerut Curtii Constitutionale sa spuna daca premierul (Calin Popescu Tariceanu la acea vreme) este obligat sau nu sa demita un ministru care a pierdut o motiune simpla. Curtea Constitutionala a decis, cu unanimitate de voturi, ca premierul nu este obligat sa demita un ministru care a pierdut o motiune simpla, decizie in urma careia Monica Macovei a ramas in continuare la conducerea Ministerului Justitiei.
Cum a explicat CCR
- In motivarea deciziei, Curtea Constitutionala arata ca a statuat in mod constant, in jurisprudenta sa, ca intrucat regulamentele Camerelor Parlamentului sunt aprobate prin hotarari care reglementeaza organizarea interna, prevederile acestora nu pot stabili drepturi si obligatii decat pentru parlamentari sau autoritatile, demnitarii si functionarii publici, in functie de raporturile constitutionale pe care le acestia le au cu Camera.
- Regulamentele parlamentare pot sa prevada conditiile in care trebuie sa fie date raspunsurile, insa nu pot sa stabileasca si obligatia Guvernului sau a membrilor sai de a lua anumite masuri concrete, considerate de parlamentari ca fiind necesare, se mai mentioneaza in motivarea Curtii Constitutionale.
- - In motivarea Curtii se mai arata ca, in sistemul constitutional al Romaniei, ca si in majoritatea celorlalte tari, controlul parlamentar, in general, este fara sanctiune. Unica exceptie cand controlul parlamentar are si sanctiune este cea in care acest control se exercita prin motiunea de cenzura, a carei adoptare are ca finalitate demiterea Guvernului.
- Potrivit Curtii, prin motiunea simpla s-a pus la dispozitia parlamentarilor un instrument mai eficient de realizare a functiei de control a Parlamentului asupra Guvernului, dar adoptarea unei motiuni simple nu are ca efect juridic direct revocarea unui membru al acestuia. Curtea considera, insa, ca motiunea simpla marcheaza o victorie a fortelor politice care au initiat-o si sustinut-o, cu un ecou corespunzator in opinia publica. Prin urmare, arata Curtea, lipsa efectului juridic al motiunii simple nu are drept consecinta anihilarea efectelor sale politice, intrucat, in situatia in care executivul ignora motiunea simpla, cele doua Camere ale Parlamentului au posibilitatea sa recurga la motiunea de cenzura.
- Curtea mentioneaza ca cel de-al treilea tip de motiune, cunoscut in legislatia si practica mai multor tari, respectiv, motiunea individuala, nu este prevazut de Constitutia Romaniei. Motiunea individuala are efecte juridice similare celor ale motiunii de cenzura, dar nu asupra intregului Guvern, ci numai asupra unor membrii ai acestuia, individualizati. Ca atare, introducerea unei cereri privitoare la demiterea unui membru al Guvernului intr-o motiune simpla nu poate genera obligatii juridice pentru Guvern, primul-ministru sau alte persoane.
