DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

De ce trebuie să ne pese de Conferința internațională asupra climei

temp change

La Paris are loc între 30 noiembrie și 11 decembrie Conferința internațională asupra climei (COP21), care reunește șefi de stat și de guvern pentru a discuta măsuri pentru a combate încălzirea globală. Scopul lor este să ia acele măsuri care să împiedice temperaturile globale să crească în medie cu peste 2% față de epoca pre-industrială și, astfel, să prevină o catastrofă globală.

cop21-label_reduit_transparentÎntâlnirea a început pe o notă de speranță. Hollande și Obama și-au exprimat optimismul. 15 mari orașe s-au angajat să aloce 10% din bugetele anuale pentru măsuri împotriva schimbărilor climatice.

Dar nu totul este roz. Țările mai puțin dezvoltate vor neapărat ca angajamentele să nu stea în calea dezvoltării economice. Putin ar dori ca aceste acorduri să fie "echitabile". Narendra Modi, premierul indian, dorește ca țările în curs de dezvoltare să fie lăsate să se dezvolte. Xi Jinping, președintele chinez, dorește ca statele dezvoltate din nord să sprijine cu o sută de miliarde de dolari proiectele de climă ale statelor din emisfera sudică.

Ocazia a fost folosită și de către cei ce doresc să își promoveze interesele lor particulare. Companiile europene se simt discriminate deoarece nu toate țările impun reguli la fel de dure și astfel, zic ele, apare o concurență neloială. În plus, Petro Poroșenko, președintele Ucrainei, îi acuză pe ruși că provoacă un dezastru ecologic în estul Ucrainei inundând mine și, astfel, otrăvind pânza freatică.

Între timp la Paris se protestează cu încălțări sau aducând blocuri de gheață în spațiul public.

https://www.youtube.com/watch?v=LBMd3f8u24w

Este, deci, încălzirea globală o problemă atât de gravă, sau mai mult o modă mondială?!? Încercăm să clarificăm aceste aspecte sub formă de întrebări și răspunsuri.

Există un proces de încălzire globală? Este el cauzat de om?

Da și da. Consensul oamenilor de știință este că activitatea umană, și în special emisia de gaze de seră, au dus la o încălzire accentuată a globului.

De ce spun unii că nu există încălzire globală?

Există mai multe motive. Să începem cu cele mai onorabile. Un motiv ar fi că în ultimul deceniu încălzirea aproape că a stagnat. Priviți în colțul din dreapta sus al graficului de mai jos.

Screenshot_1

Nevoiți să explice această stagnare savanții au spus că modele lor predictive aveau o largă marjă de eroare astfel încât, la limita de jos, modelul este respectat. O explicație foarte bună pentru cei ce se ocupă cu cercetarea fundamentală, dar cumva descurajantă pentru cei ce doresc să aplice cercetările. O altă explicație este că o mare parte din căldura suplimentară generată a fost stocată în apele de la fundul Oceanului Planetar. Numai că nimeni nu a putut scufunda acolo instrumente de măsură, deci nimeni nu știe cât mai poate stoca oceanul. În orice caz, o stagnare temporară nu anulează existență unei tendințe seculare. Priviți în acest sens din nou la grafic, dar nu doar în colțul din dreapta sus.

Climatologii au și o problemă meritată de imagine după ce au publicat grafice care aranjau frumos două serii de date astfel încât cunoașterea evoluției climei să pară mai clară decât era în realitate.

Acum că am vorbit de motivele onorabile trebuie să admitem că un motiv important este, pur și simplu, prostia. Cum este cazul acestui senator american care crede că încălzirea globală nu există deoarece afară ninge. Redăm mai jos clipul (traducerea nu este necesară).

https://www.youtube.com/watch?v=3E0a_60PMR8

De ce este importantă limita de 2 grade Celsius? Ce se întâmplă după?

Summitul își propune să oprească încălzirea globală înainte ca ea să depășească +2% față de epoca pre-industrială. O limită atât de rotundă și fără virgule în cadrul unui model matematic imprecis are un caracter până la urmă arbitrar. Ea ar fi fost propusă de William Nordhouse care a pornit de la observația că asemenea temperaturi (epoca pre-industrială+2 grade) au mai fost observate în istorie și, uite, omenirea nu a murit.

Este o limită care a căpătat ușor-ușor consistență în discursurile savanților și politicienilor. Dar, în continuare, ea rămâne populară mai ales pentru că nimeni nu poate calcula o alternativă. Deci nu știm că depășirea ei aduce apocalipsa. Mai degrabă este corect să spunem că nu știm ce se întâmplă odată ce trecem această limită.

Adevărul este că nu se pot face predicții precise și localizate privind efectele schimbării climei. Priviți, de exemplu, la schimbarea climei în România. Încălzirea globală nu se se manifestă în încălzirea egală a fiecărei luni. Mai degrabă clima devine imprevizibilă. Efectele au fost ierni despre care nu știi când încep și când se termină, ploile neașteptate alternează cu secete, iar topirile intempestive ale zăpezii primăvara produc inundații.

La fel este și cu încălzirea la nivel global. Putem să facem un calcul care să ne spună, de exemplu, ce orașe ar putea fi inundate dacă topirea calotei glaciare crește nivelul oceanelor. Dar chiar și un asemenea calcul ar fi greșit, pentru că, odată ce gheața de la poli se topește, se reașează cumva și plăcile tectonice ale Pământului. Pericolul încălzirii globale este că nu știm unde și ce ne va lovi. Unde vor fi secete, unde cicloane, unde va putea crește activitatea economică și unde deșertificarea va deveni ireversibilă.

Ce este de făcut?

Ar fi mai multe lucruri. Le redau aici fără să le ierarhizez ca importanță

  • Înlocuirea combustibililor tradiționali cu surse mai verzi de energie. Adică subvenționarea energiei verzi (și a cercetării în acest domeniu), încetarea subvenționării folosirii de combustibili fosili și taxe pe emisiile de carbon. Tot aici intră (deși majoritatea ecologiștilor nu se grăbesc să admită) limitarea consumului de carne de vită. Vita produce în stomac și apoi emană în atmosferă metan. Metanul este estimat a fi de peste 80 de ori mai nociv decât dioxidul e carbon pe termen scurt. Dacă stăm să calculăm pe 100 de ani ar fi "doar" de 30 de ori mai nociv.
  • Folosirea de aparate mai economicoase.
  • Limitarea dezvoltării. Aplicarea de restricții dure în cazul țărilor în curs de dezvoltare poate duce la efecte în lanț prin subminarea economiei. Astfel, țările rămân mai verzi dar... și mai sărace. De aceea temerile precizate mai sus.

Cât de greu este?

Vestea bună este că multe lucruri au început să se întâmple. Sursele de energie verde au devenit din ce în ce mai eficiente de la an la an. Deja problema începe să fie una de stocare (energia eoliană și ce cea solară nu pot fi produse decât când există vânt și soare). Aparatele care fac economie de energie electrică sunt căutate nu doar pentru motive ecologice, ci și pentru economie la factură.

Alte lucruri sunt mai dificile. Putem imagina un parcurs al economiilor care să presupună emisii mai scăzute de dioxid de carbon prin dezvoltarea tehnologiilor potrivite. Dar nu prea putem să presupunem creșterea nivelului de trai care să nu fie însoțită de un consum sporit de carne. Nu deoarece carnea ar fi cea mai bună legumă, ci pentru că gusturile oamenilor nu pot fi schimbate prin tehnologie.

Dar întrebarea cea mai importantă este : cine plătește? Energia alternativă poate fi în continuare scumpă. Dincolo de prețul financiar este vorba și de utilizarea resursei umane (ingineri). Acesta este, probabil, blocajul cel mai  greu de rezolvat.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.