Premium
Invazia Rusiei în Ucraina a demonstrat că minorităţile naţionale, respectiv măsurile luate faţă de acestea şi utilizarea propagandistică a acestora face ca regiunea noastră să devină un butoi cu pulbere.
Europa Centrală şi de Est este o regiune în care în multe cazuri graniţele de stat şi cele etnice nu coincid. Într-un studiu din 1946 - Mizeria micilor state est-europene - politicianul ungar István Bibó a menţionat drept argument că în cazul izbucnirii unui nou război mondial acesta nu ar fi din cauza Orientului Apropiat sau zona indo-pacifică, ci din cauza acestei regiuni, anume din cauza minorităţilor numeroase cu un destin adesea vitreg, sustine István Faragó intr-un editorial pentru Index citat de Rador.
Tematica este o imensă sursă de tensiune şi nu este întâmplător că Vladimir Putin a marcat, pe lângă "denazificarea" Ucrainei, protejarea minorităţii ruse de acolo şi presupusele ucideri în masă drept factori care legitimau invazia împotriva ţării. Deşi statul ucrainean a limitat într-adevăr drepturile minorităţilor naţionale, potrivit experţilor, în afara unor atrocităţi neînsemnate din Donbas, sigur nu au avut loc ucideri în masă.
În acelaşi timp este evident că Ucraina a fost deja de dinaintea invaziei, mai ales din 2014, un stat-naţiune în curs de omogenizare. Unul din punctele culminante a fost când, la 25 aprilie 2019, s-a adoptat Articolul 30 al Legii limbii de stat. Deşi în campania electorală pentru funcţia de preşedinte Zelenski a adoptat un ton mai permisiv şi a promis reevaluarea legii limbii - limba maternă a preşedintelui ucrainean este rusa şi este evreu de origine - la 16 ianuarie 2021 legea a intrat totuşi în vigoare.
Din 16 iulie 2019 denumirea aeroporturilor, gărilor şi staţiilor de autobuze poate fi scrisă doar în limba ucraineană, de asemenea tot ucraineana se va folosi şi în administraţie. Legea influenţează mai ales zona comerţului şi învăţământului.
Legea a fost cercetată şi de Comisia de la Veneţia. Potrivit acesteia este deosebit de importantă crearea echilibrului potrivit în politica limbii, deoarece doar astfel se poate evita ca problema limbilor să devină sursa tensiunii între grupurile etnice trăitoare în Ucraina. S-a recunoscut totodată că politica limbii constituie în Ucraina o problemă deosebit de complicată, sensibilă şi super-politizată, mai ales în privinţa conflictului cu Rusia.
Într-un interviu acordat publicaţiei INDEX, ministrul ungar de externe a declarat că veto-ul ungar se va retrage doar dacă maghiarimea din Transcarpatia îşi va recăpăta drepturile. Szijjártó a menţionat că Ungaria a înaintat împreună cu România Comisiei de la Veneţia o sesizare comună în problema legii limbii.
O analiză a cercetat situaţia minorităţilor din regiunea central şi est-europeană şi a determinat efectivul acestora pe baza unor date de recensământ din 2011-2013. Astfel, minoritatea cea mai numeroasă din zonă este cea rusă (9,5 milioane) care trăieşte în regiunea post-sovietică, în primul rând în statele baltice şi Ucraina.
După ruşi urmează maghiarii de peste hotarele Ungariei (2,1 milioane), care trăiesc mai ales în România, Slovacia, Serbia şi Ucraina.
Pe fostul teritoriu al Iugoslaviei, în Balcani, există în ţări diferite o importantă minoritate sârbă, respectiv albaneză, există un număr mare de polonezi care trăiesc în afara Poloniei, în Lituania, Belarus şi Ucraina.
Minoritatea rusă din Letonia întruneşte aproape un sfert din populaţia ţării. Vicepreşedintele parlamentului leton, Dagmara Beitnere-Le Galla, a precizat că partidele ruseşti locale sunt tratate ca un risc pentru securitatea naţională: "În politica letonă există linii roşii care se explică prin faptul că suntem vecini cu Rusia, iar membrii parlamentului sunt aleşi şi de către cei cu limbă maternă rusă". În opinia sa, există minim 100.000 de persoane care nu vor fi niciodată loiali faţă de Letonia.
Nu este pentru prima oară când în Slovacia se face uz de cartea maghiară. Recent, ministrul slovac de externe Rastislav Kácer a menţionat într-un interviu că, în opinia sa, Ungaria ar putea avea revendicări teritoriale faţă de Slovacia. Între altele acesta a fost întrebat în cadrul aceleiaşi emisiuni de ce l-a criticat atât de dur pe premierul ungar din cauza fularului acestuia reprezentând Ungaria Mare. Acesta a răspuns că a trăit timp de 5 ani în Ungaria şi urmăreşte de 30 de ani politica de securitate, menţionând că despre acest subiect există în safe-ul său "un dosar gros al serviciilor secrete". În aprecierea sa, prin fularul lui Orbán au prins contur probleme strategice serioase.
Afirmaţiile lui Kácer au fost respinse de Ungaria şi considerate drept inacceptabile. De asemenea, prin intermediul unei declaraţiei comune de presă, fostul premier Igor Matovic şi politicianul maghiar din Slovacia György Gyímesi au condamnat manifestările ministrului slovac de externe.
Gyímesi a afirmat: "Kácer este un Slota raţional" [ultranaționalist slovac - n.r.], afirmaţie repetată de mai multe ori de către Matovic.
O astfel de abordare a politicii slovace faţă de minoritatea maghiară nu constituie ceva nou. După cum a declarat pentru INDEX Zsolt Kolek, redactor la "Ma7", şi György Gyímesi a recunoscut că regiunile menţionate sunt subfinanţate, dar acest lucru se poate datora şi faptului că se află la distanţă de Capitală şi astfel se bucură de mai puţină atenţie din partea Bratislavei.
Ceea ce reprezintă însă o problemă şi acum e problema decretelor lui Benes, care încă mai constituie, în opinia lui Gyímesi, o linie roşie pentru partidele slovace, iar pentru rezolvarea jignirilor ce decurg de aici nu există voinţă politică. Deputatul menţionat a ridicat de mai multe ori acest subiect în cadrul şedinţelor din Parlament, respectiv în public. Însă deputatul de etnie maghiară a menţionat că "acela care vorbeşte despre acest lucru este acuzat că este duşmanul statului slovac".
Deşi la acest moment UDMR participă la guvernare în România, la rândul ei şi maghiarimea din Transilvania are parte de insulte.
Un exemplu în acest sens a fost şi interviul memorabil al premierului Mihai Tudose de la începutul anului 2018, în care îi ameninţa cu ştreangul pe cei ce vor arbora steagul secuiesc sau ungar.
"Voi avea aceeaşi atitudine ca atunci când s-a încercat într-o zi oarecare arborarea unui steag. Asta când eu transmisesem foarte clar că în cazul în care vor arbora acel steag, cei responsabili vor atârna alături de acesta" - a afirmat Tudose, care, puţin mai târziu, parţial și pentru atitudinea sa menţionată, a fost nevoit să demisioneze.
În ultimul an tensiunile s-au concentrat în primul rând în jurul hocheiului. Motivul este că selecţionata de hochei din România se bazează pe jucători de etnie maghiară, iar în afara Ţinutului Secuiesc şi a Braşovului, doar la Galaţi se mai află un teren de hochei mai serios. De curând Federaţia română de hochei a atacat echipa din Miercurea Ciuc, deoarece în accepţia sa aceasta a sabotat campionatul din România. Meciul respectiv ar fi trebuit să aibă loc la 28 ianuarie, însă înainte de întâlnire echipa din Secuime a cerut amânarea meciului din cauza numeroşilor jucători care erau fie răniţi, fie bolnavi. Conducerea echipei nu a acceptat însă această scuză.
Oricum, clubul sportiv nu a plecat la meci şi astfel rezultatul a fost de 5-0, iar punctele i-au revenit echipei Corona. Însă ziua următoare echipa a câştigat cu scorul de 7-3 un meci împotriva FEHA 19.
După 4 zile Federaţia de la Bucureşti a transmis presei un comunicat în care acuza echipa din Miercurea Ciuc că "evită meciurile din ţară pentru a juca în Erste Liga, deşi e finanțată, prin intermediul Ministerului Sporturilor, din bani publici".
La Campionatul mondial al diviziei I din 2022, incidentul s-a datorat intonării imnului secuiesc, ceea ce a dus aproape la o criză a coaliţiei de guvernare din România, deoarece între altele ministrul mediului, Barna Tánczos, s-a aşezat - potrivit unor fotografii de la faţa locului - în sectorul maghiar al tribunei spectatorilor.
Anti-maghiarismul din Transcarpatia este rezultatul unor reglări de conturi la nivel local. Un gest cu valoare de simbol îl constituie dărâmarea statuii păsării Turul aflată pe cetatea de la Mukacevo, punând în loc stema ucraineană. Relaţia ungaro-ucraineană este contradictorie şi în perioada războiului, deşi Ungaria acordă ajutor umanitar Ucrainei. Unul dintre motive ar fi că Ungaria manifestă o atitudine reţinută în comparaţie cu celelalte state UE, ceea ce se datorează în parte şi politicii ucrainene faţă de minorităţi.
După izbucnirea războiului sentimentele anti-ruseşti au luat şi mai mult avânt în Ucraina. Potrivit unui reportaj realizat în țară de The Economist, în piaţa centrală din Kiev cărţile lui Lev Tolstoi, Puşkin şi Dostoievski sunt reciclate, chiar şi ca hârtie igienică.
Atacurile împotriva culturii ruse s-au amplificat în 2014, când Rusia a început să-i sprijine în mod deschis pe separatiştii din Donbas şi a anexat Crimeea.
Milioane de ucraineni vorbesc limba rusă şi acum fără a fi victimizaţi, dar autorităţile locale din multe zone ale ţării schimbă denumirile străzilor şi demontează monumentele ruse şi sovietice.
De exemplu, la Ujgorod au îndepărtat stelele roşii aflate pe monumentul soldaţilor sovietici care au căzut acolo, la fel a dispărut şi bustul lui Puşkin din zeci de oraşe. La Odesa statuia Ecaterinei cea Mare a avut aceeaşi soartă, iar la 27 ianuarie una din universităţile kievene cele mai vechi a anunţat că interzice comunicarea în limba rusă în interiorul instituţiei.
Este însă important să se adauge că jignirile presupuse ale maghiarilor din Transcarpatia sunt adesea folosite şi prezentate în mod exagerat de propaganda rusă. În afara faptului că situaţia lor s-a deteriorat într-adevăr în ultima vreme, nu este adevărat că ar avea loc recrutări forţate îndreptate exclusiv împotriva comunităţii maghiare.
Potrivit unor informaţii din publicaţia NAPUNK (Ziua noastră), nu sunt recrutaţi mai mulţi maghiari faţă de alţii. Distrugerea statuii păsării Turul, respectiv disponibilizarea directorilor de la şcolile cu limbă de predare maghiară sunt rezultatul unor acţiuni la nivel local, în zona Mukacevo. În spatele lor se poate afla omul de afaceri Victor Bologa, care încearcă să obţină puncte prin aceste măsuri, iar fiul său este, nu întâmplător, şi primarul oraşului, Andrij Bologa.
Pe marginea ştirilor vehiculate a luat cuvântul şi guvernatorul Transcarpatiei, Viktor Mikita, care a atras atenţia asupra "aşa-numitei oprimări a comunităţii maghiare din Transcarpatia". După cum a afirmat guvernatorul, "comunitatea naţională maghiară din Transcarpatia primeşte din partea autorităţilor executive de stat şi locale susţinere, ajutor şi înţelegere la nivel maxim", adăugând că "nu vom permite ca maghiarii din Ucraina să fie folosiţi drept obiectul unor manipulări şi unei propagande duşmănoase".
