Premium
Taiwanul își consolidează apărarea și se pregătește pentru posibilitatea unui război cu China, în timp ce liderul Xi Jinping se pregătește să preia al treilea mandat la putere și încearcă să realizeze ceea ce niciun predecesor nu a reușit, preluând controlul asupra insulei, anunță Reuters.
Xi nu a făcut niciun secret din dorința sa de a face din Taiwanul condus democratic o parte a Republicii Populare Chineze - pe cale pașnică dacă este posibil, dar cu forța dacă este nevoie - pentru a-și cimenta moștenirea în cărțile de istorie.
Jocurile de război desfășurate de China în apropierea Taiwanului în august au dus tensiunile la cel mai ridicat nivel din ultimele decenii, reaprinzând temerile de conflict care planează încă de când guvernul învins al Republicii Chineze a fugit pe insulă în 1949, după ce a pierdut un război civil în fața comuniștilor lui Mao Zedong.
În discursul său de ziua națională de luni, președinta Tsai Ing-wen a declarat că războiul "nu este absolut deloc o opțiune". De asemenea, ea a subliniat măsurile de consolidare a armatei, inclusiv prin producția în masă de rachete de precizie și nave de război. "Prin acțiunile noastre, trimitem un mesaj comunității internaționale că Taiwanul își va asuma responsabilitatea pentru propria noastră autoapărare, că nu vom lăsa nimic în voia sorții", a adăugat ea.
Se așteaptă ca Xi să câștige cel de-al treilea mandat la congresul partidului de un an și cinci ani. În timp ce Taiwanul trăiește cu amenințarea invaziei chineze de peste șapte decenii și nu există niciun semn de panică publică față de belicozitatea Beijingului, oficialii guvernamentali sunt alarmați și oferă o analiză dură în privat.
"Acum ar trebui să renunțăm la iluzii și să ne pregătim de luptă. Chiar trebuie să fim pregătiți să luptăm", a declarat o sursă taiwaneză familiarizată cu politica guvernamentală privind China, vorbind sub protecția anonimatului, deoarece nu a fost autorizată să discute cu presa despre evaluările serviciilor de informații.
ARME DE PRECIZIE
Tsai a făcut din modernizarea forțelor armate o prioritate, pentru a dezvolta ceea ce ea a declarat săptămâna aceasta ca fiind "capacități cuprinzătoare de război asimetric" cu arme de precizie mici și foarte mobile, cum ar fi rachetele anti-navă care pot fi lansate din spatele unui camion și mutate în siguranță după ce au fost lansate.
Xi a arătat că a renunțat la maxima regretatului lider reformist Deng Xiaoping, "ascunde-ți forța și așteaptă-ți timpul", a declarat Lin Fei-fan, secretar general adjunct al Partidului Democrat Progresist din Taiwan, aflat la guvernare.
Xi a încercat să împingă influența globală a Chinei și să atingă obiective care nu au fost atinse de predecesorii săi, inclusiv prin aducerea Hong Kong-ului la respect, a declarat Lin pentru Reuters la sediul partidului din centrul orașului Taipei.
"Când spunem realizare, pentru Taiwan, cu siguranță nu este un semn bun, nu este un lucru bun", a spus Lin. "Cred că în următorii cinci ani va fi mai intensă pentru relațiile dintre cele două maluri ale Prutului, va fi mai instabilă și, de asemenea, tensiunile de peste strâmtoarea Taiwan vor escalada la un alt nivel".
Orice război ar putea devasta economia globală, având în vedere rolul-cheie al Taiwanului ca producător de semiconductori, și ar putea atrage după sine Statele Unite, al căror președinte Joe Biden a promis luna trecută să apere Taiwanul în cazul unui "atac fără precedent" din partea Chinei.
Un înalt oficial de securitate taiwanez a declarat că al treilea mandat al lui Xi va aduce "tensiuni imprevizibile" peste strâmtoare. "Nu vom fi provocatori. Nu îl vom lăsa să se folosească de asta ca scuză".
Biroul chinez pentru afaceri din Taiwan nu a răspuns la o solicitare de comentarii.
Luna trecută, acesta și-a reiterat angajamentul de a realiza o "reunificare" pașnică în cadrul modelului de autonomie "o țară, două sisteme", utilizat pentru Hong Kong, deși acesta a fost respins pe scară largă în Taiwan.
Într-un aspect referitor la Taiwan, Xi și-a pus deja amprenta asupra istoriei prin întâlnirea cu președintele de atunci al Taiwanului, Ma Ying-jeou, în Singapore, în 2015, prima astfel de întâlnire de când guvernul Republicii Chineze a fugit în Taiwan în 1949. Dar China a refuzat să vorbească cu succesoarea sa, Tsai, de când a fost aleasă pentru prima dată în 2016, considerând-o o separatistă. Tsai a oferit în mod repetat discuții pe baza egalității și a respectului reciproc.
China nu a venit cu un calendar pentru "rezolvarea problemei Taiwanului", așa cum o numesc oficialii chinezi, dar Xi a declarat în primul său an ca președinte, în 2013, că o soluție politică nu poate aștepta la nesfârșit. Huang Kwei-bo, profesor asociat de diplomație la Universitatea Națională Chengchi din Taipei, care a făcut parte din delegația lui Ma la summitul din Singapore, a declarat că Xi ar dori probabil să obțină Taiwanul sub controlul său cât mai curând.
"Pentru că cu cât mai târziu se vor unifica cele două părți, cu atât mai mare va fi costul pe care Beijingul îl va plăti pentru unificarea națională", a declarat el pentru Reuters. "Cred că în mintea lui Xi Jinping, mai devreme este mai bine decât mai târziu".
