Premium
De unde face rost Guvernul de 20 de mld de lei? Într-o formă sau alta, vor crește taxele
Atingerea unui deficit bugetar de doar 4,4% din PIB pare imposibilă fără ca guvernul român să renunțe la o serie de investiții importante pe care și le-a asumat, spune la #10Întrebări analistul financiar Dragoș Cabat.
Dragoș Cabat e de părere că guvernul român a supraestimat veniturile atunci când a întocmit bugetul pentru anul 2023 și, pentru a respecta deficitul bugetar de 4,4%, va fi nevoit, cel mai probabil, să taie din cheltuieli.
Iar primele pe listă ar putea fi cheltuielile de investiții, e de părere Dragoș Cabat.
„Realitatea ne spune că întotdeauna când au trebuit tăiate [cheltuieli], s-a început cu investițiile și s-a continuat cu sectoarele de activitate mai sărace - educație, sănătate și cultură”, a spus Dragoș Cabat în interviul pentru Europa Liberă.
Zilele trecute, ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, a anunțat că guvernul trebuie să economisească 20 de miliarde de lei pentru a putea respecta ținta de deficit bugetar de 4,4%.
Analistul Dragoș Cabat e de părere că, pentru a suplimenta veniturile la bugetul public, guvernul ar putea decide și să impună alte taxe sau să le crească pe cele existente.
„Nu anul acesta, că e prea devreme, nici la anul pentru că e an electoral... [deși] s-ar putea și mai devreme dacă nu au pe unde să scoată cămașa”, a spus Dragoș Cabat.
1. În urmă cu două zile, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a spus că, în coaliție, s-a decis tăierea cheltuielilor bugetare cu 20 de miliarde de lei pentru reducerea deficitului bugetar. E posibil acest lucru fără taxe noi, așa cum spun guvernanții?
Dragoș Cabat: Aceasta este declarația de marketing. Spun că nu vor fi taxe noi, dar și că nu se vor atinge de domeniile importante precum inverstițiile și partea socială, și nici de zonele importante ale economiei care asigură creșterea economică.
Realitatea ne spune că întotdeauna când au trebuit tăiate [cheltuieli] s-a început cu investițiile și s-a continuat cu sectoarele de activitate mai sărace - educație, sănătate și cultură.
Se va tăia în primul rând de la investiții. Acele sume, pe care le-au precizat ei destul de vag că provin din înghețarea angajărilor din sectorul bugetar, nu asigură cele 20 de miliarde de lei care nu ies [din buget]. Ca să te poți încadra în cheltuieli mai mici, trebuie să te gândești la tăieri de cheltuieli de la investiții.
2. În cazul în statul reușește să atragă fondurile, investițiile pot fi făcute cu bani din PNRR?
Dragoș Cabat: Pare că nu suntem în stare să luăm banii din PNRR din cauză de legi la pensii speciale și la alte condiții pe care nu le îndeplinim.
Dacă nu vin bani din PNRR, nu mai trebuie să punem nici partea de la guvern și uite așa am făcut economie...
3. Cu privire la pensiile de serviciu („speciale”) au fost discuții aprinse inclusiv săptămâna aceasta, iar legea a trecut de Parlament, dar fără să afecteze major veniturile beneficiarilor. Comisia Europeană a spus că e nemulțumită de cum arată reforma pensiilor. Ar fi o soluție să tai pensiile speciale și să reduci cheltuielile de la buget?
Dragoș Cabat: Ar fi una dintre soluțiile excelente - să tai cheluielile, inclusiv pensiile speciale. Din 20 de miliarde de lei cât e necesar să tai din cheltuieli, ai obține undeva la trei miliarde de lei pe lună, ceea ce nu e posibil, că ar trebui să le tai pe toate.
Dar să reduci cu un miliard ai putea, și așa, pe un an de zile, ai face o economie importantă. Dar nu există voință politică, e un subiect mort.
4. În ce condiții e posibil ca România să păstreze deficitul bugetar de 4,40% din PIB?
Dragoș Cabat: După părerea mea, în acest moment nu mai este posibil decât tăind cheltuielile drastic.
Asta înseamnă să duci în jos investițiile și să nu mai avem creștere economică. Inflația mai mare de anul trecut a jucat un rol important, pentru că atunci când e inflație mare, veniturile nominale la buget sunt mai mari, dar cheltuielile poți să le ții tot așa la nominal și nu le crești cu inflația.
Însă după un an de inflație mare, acest lucru nu te mai ajută, pentru că încep să o resimtă firmele și atunci nu mai ai partea de venituri.
5. Ministrul Finanțelor spunea că instituțiile de stat trebuie să își sporească veniturile. Cum e posibil să își crească veniturile altfel decât prin taxe mai mari?
Dragoș Cabat: Mă îndoiesc că au cum să își crească veniturile, pentru că veniturile au fost mult, mult supraestimate și acum pur și simplu se vede că nu poate. Firmele de stat și ANAF-ul ar putea cel mult să ajungă la veniturile reale care ar fi trebuit prezentate în proiectul de buget.
Veniturile prognozate au fost crescute artificial cu 5-10% ca să iasă deficitul bugetar.
E foarte simplu să faci iasă deficitul în Excel, iar când nu îți iese mai crești veniturile. Apoi constați că nu ai cum să faci acele venituri. Ele au fost supraestimate ca să se închidă deficitul sub 5%.
6. Nici la colectarea taxelor România nu stă prea bine. Este românul rău-platnic sau nu există mecanisme pentru colectarea taxelor și impozitelor?
Dragoș Cabat: În primul rând că adminsitrațiile financiare nu sunt în stare să colecteze taxele, și niciodată nu au fost în stare să încaseze taxele. Și aici e vorba pe jumătate de competență operațională și pe jumătate de voință politică.
Trebuia mai întâi făcută informatizarea, dar nu există voință politică să faci informatizarea. Și atunci e mai greu să te duci cu pixul în mână și să colectezi.
În al doilea rând, sunt firmele de stat și multe firme așa zise „importante”, ale unor prieteni, de care nu se atinge nimeni.
De aceea noi avem cel mai mic grad de încasare din Uniunea Europeană, inclusiv mult după Bulgaria, media europeană fiind de 30-35%, iar la noi e undeva la 26%.
7. Marja de deficit bugetar de 4,4% a fost propusă și în anii trecuți, începând din 2019 a tot fost propusă, dar nu s-a respectat niciodată. Pare că e o formulă nerealistă. De ce nu schimbi formula dacă nu poți să respecți?
Dragoș Cabat: Păi ar trebui fie să scazi cheltuielile, dar cum principalele cheltuieli sunt salariile și ajutoarele sociale, de acest lucru nu se poate atinge nimeni, deci nu ai cum să scazi, cheltuielile sunt foarte inelastice.
Singura variantă ar fi să crești veniturile și, cum spuneam, acest lucru nu se poate dacă nu colectezi.
8. Cum va fi afectat omul obișnuit? Mă refer la prețurile pentru produsele de bază.
Dragoș Cabat: Crescând deficitul bugetar, într-o formă sau alta guvernul se împrumută mai mult, la dobânzi mari, iar astfel de cheltuieli trebuie plătite. Și tot de noi vor fi plătite.
Într-o formă sau alta vor crește taxele. Nu anul acesta că e prea devreme, nici la anul pentru că e an electoral, dar s-ar putea și mai devreme dacă nu au pe unde să scoată cămașa.
Depinde dacă o să avem prețuri mai mari. Pentru că dacă treci prin recesiune, inflația o să fie mai mică din cauză că în recesiune scad prețurile din lipsă de cerere.
Dar altfel, pe termen scurt, toată lumea vrea să facă bani mai mulți, și așa, dând vina pe război, pe Ucraina, pe inflație, pe energie, prețurile vor crește.
Întotdeauna oamenii sunt cei care suferă și cei care au venituri mai mici suferă cel mai tare. Adică oamenii de rând vor suferi.
9. În ce măsură deficitul bugetar a fost afectat de războiul din Ucraina?
Dragoș Cabat: Putem să ne ascundem după inflație, după creșterea costurilor, după război, dar nu este așa.
Cheltuielile au fost mărite teoretic pentru a-i ajuta pe oamenii săraci să treacă peste inflație și peste criză, dar nu este o explicație că doar în România s-a făcut asta. Peste tot s-a făcut, dar la noi au fost mult supraestimate veniturile.
10. Se apropie România să treacă printr-o criză economică? Cât e de posibil acest lucru pe termen scurt?
Dragoș Cabat: Este posibil. Mai ales dacă partenerii noștri europeni se pregătesc și ei să treacă printr-o mică criză, atunci noi o să avem o criză mai accentuată.
Am fi scăpat de criză dacă am fi accesat banii din PNRR. Dar se pare că începem să pierdem acei bani pentru că nu suntem în stare și nici nu există voință politică. Și în felul ăsta vom zice și că nu am avut bani de investiții pentru că nu au venit banii din PNRR.
(Dragoș Cabat este profesor invitat la Academia de Studii Economice din București. A ocupat poziții de top management în cadrul unor bănci ca OTP, CitiBank sau UniCredit România. A fost membru al Comitetului Indicilor al Bursei de Valori București. Este deseori invitat în calitate de vorbitor la conferințe internaționale pe teme economice, desfășurate în Romania și în străinătate.)
preluare Europa Liberă via Rador
