Premium
Zilele trecute, presa europeană a notat că europarlamentarul Michèle Rivasi a murit, la vârsta de 70 de ani, în urma unui atac de cord. Rivasi a fost un europarlamentar ecologist care a pus întrebări incomode despre afacerea achiziției comune de vaccinuri în pandemie.
Michèle Rivasi a făcut presiuni pentru ca schimburile de SMS-uri dintre președintele Comisiei Europene și directorul general al Pfizer să fie făcute publice.
Rivasi era membră a Parlamentului European din partea Verzilor din 2009, implicându-se în special în lupta împotriva acordului de liber schimb UE-Mercosur și împotriva utilizării pesticidelor, inclusiv a glifosatului.
În numele transparenței, ea a dedicat o parte din ultimul său mandat investigării așa-numitei "afaceri SMS", care se referă la suspiciunile privind mesajele text schimbate între președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și directorul general al Pfizer, Albert Bourla, cu privire la negocierea unui contract pentru 1,8 miliarde de doze de vaccinuri COVID-19.
"Mereu gata să apere principiile care îi erau dragi, Michèle Rivasi și-a dedicat viața protejării biodiversității și sănătății noastre și luptei pentru transparența instituțiilor noastre în interesul cetățenilor europeni", se arată într-un comunicat de presă al Parlamentului European.
Înainte de a fi aleasă europarlamentar, Rivasi a fost deputat socialist pentru regiunea Drôme, din sud-estul Franței, între 1997 și 2002. Ea a fondat, de asemenea, Comisia pentru Cercetare și Informare Independentă privind Radioactivitatea (CRIIRAD) în urma dezastrului nuclear de la Cernobîl din aprilie 1986.
Afacerea SMS-urilor
New York Times a dat în judecată Comisia Europeană în luna ianuarie, pentru că nu a făcut publice mesaje text trimise între președintele executivului european, Ursula von der Leyen, și directorul Pfizer, Albert Bourla. Ziarul va înfrunta avocații UE la cea mai înaltă instanță din blocul comunitar, argumentând că Comisia are o obligație legală de a publica mesajele care ar putea conține informații despre achizițiile de doze de vaccin anti-Covid-19, în valoare de miliarde de euro. Cazul a fost depus pe 25 ianuarie și publicat luni în registrul public al Curții Europene de Justiție, însă încă nu sunt disponibile informații detaliate online.
„The Times depune multe cereri pentru libertatea informării și menține un registru de procese activ. Nu putem să comentăm la această vreme pe subiectul acestui proces”.
Procesul vine ca urmare a unei anchete din ianuarie 2022 făcută de Ombudsman-ul european Emily O’Reilly, care a identificat o administrare defectuoasă în încercările Comisiei de a furniza mesajele text, ca urmare a unei cereri de acces public făcută de jurnalistul netzpolitik.org Alexander Fanta. Investigația Ombudsman-ului a găsit că Comisia nu a cerut în mod explicit biroului personal al președintelui să caute mesajele text. Ca răspuns, Comisarul european pentru valori și transparență, Věra Jourová, a spus că mesajele text ar fi fost șterse, datorită „naturii lor de scurtă durată, efemeră”.
Publicația germană Bild a depus anterior o serie de acțiuni în judecată împotriva Comisiei în încercarea de a dezvălui documente legate de negocierile pentru achiziția de vaccinuri Covid-19 făcute de Pfizer/ BioNTech și AstraZeneca. Deși câteva dintre petițiile sale au fost date la o parte de instanțe, Bild – care, precum Politico, este deținut de Axel Springer – a obținut unele documente legate de discuții, inclusiv corespondența prin email începând cu iunie 2020. Însă nicio informație despre contactele anterioare ale lui von der Leyen cu directorul Pfizer Bourla nu a devenit publică ca urmare a litigiului declanșat de Bild.
Parchetul European (EPPO), instituția condusă de Laura Codruța Kovesi, a confirmat în 2022 deschiderea unei investigaţii în legătură cu achiziţia vaccinurilor anti-COVID-19 de către Comisia Europeană, care costă statele UE miliarde de euro.
