Puterea calcă în străchini. Decizie CCR nerespectată de comisia ce modifică legile justiției

Cu mandat de  armonizare a  legislației penale  și civile cu  deciziile CCR  din ultimii ani, parlamentarii comisiei speciale, numită pompos pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul Justiției a trecut la modificarea legilor din domeniu prin încălcarea chiar a deciziilor Curții.

Ieri, majoritatea PSD-ALDE, susținută de UDMR și-a însușit un amendament  al  UNJR prin care a fost  eliminat, din legea 303 orivind statutul judecătorilor și procurorilor, dreptul președintelui de a  putea  refuza motivat o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor,

"Preşedintele României poate refuza motivat o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alineatul 1. Refuzul motivat se comunică de îndată CSM”,prevedea articolul din Statutul procurorilor şi judecătorilor care a fost abrogat în comisie, la propunerea UNJR.

Inițial PSD a propus ca președintele poate refuza o  singură dată, dar sa o facă motivat, dar a preferat  să se ralieze poziției reprezentantului UNJR care a  invocat faptul că "numirea se face deja de către CSM printr-o procedură laborioasă, nu este nicio justitficare ca un om eminamente politic să refuze o astfel de numire".

Votând pentru abrogarea  aliniatului 3 din articolul 31 din actuala lege,  parlamentarii Puterii au  încălcat  cu  bună știință tocmai una din deciziile Curții Constituționale pe care s-au angajat atât să  le respecte  și să le transpună în legislația privind justiția. Una  din aceste decizii,  375 din 2005, statuează dreptul președintelui statului în materie de numiri și revocări de procurori și judecători.

"Dacă Preşedintele României nu ar avea nici un drept de examinare şi de apreciere asupra propunerilor făcute de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea judecătorilor şi procurorilor sau în anumite funcţii de conducere ori dacă nu ar putea refuza numirea nici motivat şi nici măcar o singură, dată, atribuţiile Preşedintelui României, prevăzute de art. 94 lit. c) coroborat cu art. 125 alin. (1) din Constituţie, ar fi golite de conţinut şi importanţă", se arată în motivarea  Curții care însoțește această decizie.

Decizia CCR, nr 375 din 2005 poate fi consultată aici.

Deși  parlamentarii Coaliției sunt conștienți de  ce au făcut,  ei preferă  să meargă înainte, mizând pe o nouă  reinterpretare  a judecătorilor CCR pe această temă.  Pachetul de legi  privind justiția mai mult ca  sigur că va ajunge la  acest for, de vreme ce Opoziția a anuntat că-și rezervă dreptul de a le contesta la Curte.