Premium
Judecătorii CCR au admis miercuri sesizarea ÎCCJ cu privire la caracterul neconstituţional al modificării Codului de Procedură Civilă, adoptată de Parlament. Judecătorii Curţii Supreme au reclamat că noile cazuri de revizuire au ca efect repunerea în discuţie a unui număr semnificativ de hotărâri judecătoreşti.
Curtea a reţinut că adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum și pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziții din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă încalcă principiul bicameralismului, pe motiv că în Camera Deputaţilor s-au adus modificări semnificative faţă de forma adoptată în Senat.
Vezi şi: Reacţia DNA după ce Parlamentul l-a salvat pe Eugen Bejinariu de urmărirea penală
Vezi şi: Gabriel Oprea REFUZĂ audierea din Parlament. Condiţia pusă de fostul vicepremier/ DOCUMENT
Prin modificarea şi completarea Codului de procedură civilă în materia revizuirii, Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, se îndepărtează în mod substanţial de obiectivele urmărite de iniţiator, limitate la prorogarea unor termene şi instituirea măsurilor practice de natură să pregătească punerea în aplicare a unor dispoziţii din Codul de procedură civilă, susţinea Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în sesizare.
"Noile cazuri de revizuire introduse în forma adoptată de Camera Deputaţilor şi, în special, cazul de revizuire prevăzut în art. 509 alin. (1) pct. 13 din Codul de procedură civilă, corelate cu dispoziţiile art. III, încalcă principiul securităţii raporturilor juridice, întrucât au ca efect repunerea în discuţie a unui număr semnificativ de hotărâri judecătoreşti care au dobândit autoritate de lucru judecat. Prin modificările şi completările aduse Codului de procedură civilă, care permit exercitarea căii de atac a revizuirii pentru o gamă largă de noi cazuri, formulate în termeni generali, calea extraordinară de atac a revizuirii este transformată într-o veritabilă cale ordinară de atac, într-un „apel deghizat”, care permite exercitarea unui nou control judiciar cu privire la hotărâri judecătoreşti intrate în puterea lucrului judecat", transmitea instanţa.
