Premium
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins joi, 14 mai, contestația omului de afaceri Puiu Popoviciu împotriva deciziei de confiscare a celor 224 de hectare de teren din Băneasa. Pe terenul confiscat de stat sunt construite IKEA, Mall Băneasa, Ambasada SUA, dar şi biroul notarial al Ioanei Băsescu.
Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au dat în iunie sentinţa în dosarul „Afacerea Băneasa”. Omul de afaceri, considerat unul dintre „miliardarii lui Băsescu”, era acuzat că ar fi dobândit ilegal peste 200 de hectare de teren, care aparţineau Universităţii de Agronomi. Acesta a fost condamnat la 9 ani de închisoare cu executare. Gabriel „Puiu” Popoviciu a fost condamnat la 7 ani pentru complicitate la abuz în serviciu, în formă calificată, și la alți 7 ani pentru dare de mită. Cele două pedepse au fost contopite, sentința finală fiind de 9 ani de închisoare. În dosar, fostul şef DGIPI Cornel Şerban a fost condamnat la doi ani şi 6 luni închisoare cu executare, Ioan Alecu, rectorul USAMV Bucureşti, la şase ani închisoare, Petru Pitcovici, fost şef în Direcţia Generală Anticorupţie din MAI, la doi ani închisoare, iar Mihai Luican, fostul prefect al Capitalei, la un an închisoare.
În decembrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti a decis confiscarea celor 224 de hectare de la Popoviciu. Omul de afaceri a contestat decizia la ÎCCJ, iar Instanţa Supremă a respins joi definitiv contestaţia.
"Admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva sentinţei penale nr.42 din 8 martie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr.4445/2/2016 (2207/2016). Desfiinţează sentinţa penală atacată şi, în rejudecare, respinge, ca inadmisibilă, contestaţia la executare formulată de Biroul Executări Penale al Secţiei I Penale a Curţii de Apel Bucureşti, prin judecătorul delegat, împotriva sentinţei penale nr.267/F din data de 28 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală în dosarul nr.4445/2/2016. Respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de inculpaţii Alecu Ioan Niculae, Popoviciu Gabriel Aurel şi Diaconescu Ştefan şi de părţile responsabile civilmente S.C. Băneasa Rezidenţial SRL, S.C. Băneasa Business & Technology Park SA şi S.C. Băneasa Investments SA împotriva aceleiaşi sentinţe penale. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie rămân în sarcina statului. Obligă contestatorii inculpaţi Alecu Ioan Niculae, Popoviciu Gabriel Aurel şi Diaconescu Ştefan şi contestatoarele părţi responsabile civilmente S.C. Băneasa Rezidenţial SRL, S.C. Băneasa Business & Technology Park SA şi S.C. Băneasa Investments SA la plata sumelor de câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 14 mai 2020"; se arată în decizia ÎCCJ.
Puiu Popoviciu nu a fost încarcerat nici după patru ani de la condamnare. Acesta se află în Marea Britanie, unde se judecă cererea statului român de extrădare.
- CITEȘTE ȘI: Simptomul care anunță infectarea cu COVID-19 deși persoanele infectate nici nu se simt bolnave
Povestea dosarului lui Popoviciu:
În decembrie 2012, Puiu Popoviciu a fost trimis în judecată de DNA pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată și continuată, precum și pentru dare de mită.
În același dosar au mai fost trimiși în judecată fostul șef al DGIPI Cornel Șerban, Ioan Niculae Alecu, rector al USAMV București, Mihai Ion Florin Luican, fost prefect al municipiului București, Gabriel Toader, secretar Prefectura București, Ioan Todiraș, viceprimar al Primăriei Sectorului 1 București, Lizeta Minea, secretar la Primăria Sectorului 1 și membru al subcomisiei de aplicare a Legii 1/2000 din autoritatea locală, Gheorghe Petrulian, Ștefan Diaconescu, secretar științific și rector în cadrul USAMV București, Petru Pitcovici, șef Divizie Operațiuni din cadrul Direcției Generale Anticorupție din MAI, și Andrei Mihai Bejinaru.
Potrivit DNA, în perioada 2000 — 2004, rectorul Ioan Niculae Alecu, beneficiind de sprijinul interesat al lui Popoviciu, în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale, a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 hectare, aparținând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de omul de afaceri.
"În condițiile în care terenul respectiv (ferma Băneasa) se afla în proprietatea publică a statului, conform legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacții și, în plus, a fost în mod vădit subevaluat. În momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, terenul a fost evaluat la valoarea de 1 dolar/mp, în timp ce valoarea de piață de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp. Terenul se situează în partea de nord a orașului București, se învecinează cu DN1 București-Ploiești, iar pe acest teren s-au construit puncte de lucru și sediile unor importante societăți comerciale", susțin procurorii.
Inițial, Popoviciu, în înțelegere cu rectorul, a creat posibilitatea încheierii unui contract de asociere în participațiune în condiții nelegale, introducând în acest mecanism societatea SC Log Trans, devenită ulterior Băneasa Investments.
Potrivit contractului, trebuiau dezvoltate activități de pomicultură, viticultură, creșterea animalelor pe terenurile fermei Băneasa.
"Fără a avea acordul membrilor Biroului de Senat și al Senatului USAMV București, Ioan Alecu și Gabriel Popoviciu au stabilit procentele de participare în cadrul asocierii, respectiv 49% pentru Universitate și 51% pentru SC Log Trans. O evaluare asupra terenurilor în suprafață de 224 ha și a imobilelor aferente care urmau a fi aduse în asociere nu fusese făcută. Prin urmare, acceptarea unei cote de participare de 49% de către Universitate nu s-a făcut în condiții legale. În plus, aportul de 51%, sub formă de bani, ce revenea celeilalte părți, a fost doar formal, sumele de bani doar tranzitând conturile societății", au mai spus procurorii.
Conform acestora, pentru a pune în aplicare înțelegerea ascunsă cu omul de afaceri, rectorul i-a indus în eroare pe membrii Senatului USAMV București, prezentându-le date neadevărate și impunând chiar modificarea Cartei Universității. De asemenea, a susținut că se vor mări salariile cadrelor didactice, că universitatea va câștiga fonduri bănești cu ajutorul cărora se va dota unitatea de învățământ, pentru asigurarea unor condiții decente de studiu, că vor fi construite garsoniere pentru a fi închiriate de preparatori, asistenți, doctoranzi etc.
- CITEȘTE ȘI: Noi descoperiri șocante despre COVID-19: Virusul s-ar putea transmite și pe cale sexuală
"Inculpatul Alecu a fost de acord ca sus-menționatul contract de asociere în participațiune să fie conceput și redactat de Popoviciu și de avocații acestuia, fără să participe consilierul juridic și economistul Universității. Contractul a fost semnat la USAVM București în condiții improprii de reprezentare a universității. În 3 august 2000, încălcând hotărârea Senatului USAMV, inculpații Alecu, Popoviciu și Bejenaru au aportat dreptul de folosință asupra unui teren de 174 hectare (parte din suprafața de 224 ha a fermei Băneasa), împreună cu imobilele aferente, la capitalul social al SC Băneasa Investments SA (SC Log Trans). După aportarea dreptului de folosință, clădirile aferente fermei Băneasa au fost demolate", se arată în rechizitoriul citat de Agerpres.
La solicitarea rectorului Alecu, Popoviciu i-a promis ca îl va sprijini să obțină titlul de proprietate pe terenul aferent fermei Băneasa, iar astfel, în condiții nelegale, în cursul anului 2001, la propunerea subcomisiei de aplicare a Legii 1/2000 (a fondului funciar), comisia municipiului București a eliberat titlul de proprietate pentru USAMV București.
După eliberarea titlului de proprietate, Ioan Alecu, în înțelegere cu Popoviciu, a aportat dreptul de proprietate asupra suprafeței de 174 ha la capitalul social al SC Băneasa și dreptul de proprietate asupra clădirilor edificate pe acest teren, deși Hotărârea Senatului USAMV interzicea acest lucru.
În acest context, terenul a fost subevaluat, iar ulterior, în 2004, a fost aportată și diferența până la 224 hectare la capitalul social al firmei, în condiții de subevaluare.
"Practic, în urma tuturor acestor activități, Universitatea de Științe Agricole nu a avut niciun beneficiu, dimpotrivă, a pierdut suprafața de teren aferentă fermei Băneasa pe care o avea în administrare și în exploatare, inițial. Ca urmare a eliberării titlului de proprietate pe suprafața de 224 ha a fost cauzat statului un prejudiciu de 335.387.260 lei. Prejudiciul cauzat USAMV București se ridică la suma de 619.472.218 lei și se compune din valoarea terenurilor aportate prin subevaluare la capitalul social al SC Băneasa Investments S.A. și din scoaterea din societate a sumelor de bani care fuseseră aportate la capitalul social, lipsind societatea de capital de lucru", mai spun procurorii.
Ministerul Finanțelor Publice s-a constituit parte civilă în numele statului român, solicitând revenirea terenului în suprafață de 224 ha în proprietatea publică a statului.
