Descoperiri arheologice în timpul lucrărilor de restaurare la o mănăstire din Târgoviște

În urma vizitei de vineri a IPS Nifon la Mănăstirea Viforâta, Arhiepiscopia Târgoviştei informează că sub actuala biserică a mănăstirii au fost descoperite vestigiile a două vechi lăcașe de cult.

În paralel cu lucrările de restaurare care au loc la mănăstire, specialiști ai Complexului Național Muzeal Curtea Domnească din Târgoviște efectuează cercetări arheologice, potrivit basilica.ro.

Citește și: Marius Budăi, fost ministru al Muncii, dă date ALARMANTE: Peste 600.000 de români au rămas ȘOMERI în pandemie

Aceștia au semnalat că în partea de sud a actualului lăcaș, există vestigiile foarte bine păstrate ale altor două sfinte lăcașe, mai vechi, ceea ce reprezintă o noutate pentru ambientul arheologic național.

Prima biserică descoperită, se estimează a fi, cel mai probabil, de la sfârșitul secolului al XV-lea, și de la aceasta s-au găsit pavaje foarte bine conservate, iar cea de a doua, de la jumătatea secolului al XVII-lea. Pe lângă cele două lăcașe de cult au fost descoperite și numeroase morminte monahale.

Lucrările de restaurare și consolidare de la Mănăstirea Viforâta se desfășoară prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5, Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural. 5.1. Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural/ Impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale.

Citește și: Mihai Tudose, DEZLĂNȚUIT: Nu uitați să purtați mască... începe să pută. Bani au fost și sunt, de vreme ce se duc spre presă!

Mănăstirea de maici din satul Viforâta a fost ctitorită de Vlad Înecatul, domnul Țării Românești între 1530-1532. A trecut prin restaurări efectuate de voievozii Radu Mihnea (1611-1616) şi Matei Basarab (1632-1654). În 1712-1713, mănăstirea a fost refăcută prin ctitoria doamnei Maria Brâncoveanu. A fost afectată de mai multe cutremure.

După un cutremur din 1802 a fost din nou rezidită de Nicolae, „logofătul” Mitropoliei din București și de stareța Iustina. Ultima restaurare a avut loc în 1990.

Este remarcabilă catapeteasma bisericii realizată în stil baroc de sculptorul român de origine germană Karl Stork. Aceasta se află în restaurare împreună cu mai multe icoane vechi.