Premium
O primă rundă de negocieri între fracţiunile parlamentare din Republica Moldova pentru desemnarea unui candidat la funcţia de premier s-a încheiat marţi fără niciun rezultat. Atât Partidul Liberal Democrat (PLDM), cât şi Partidul Democrat (PDM) îşi revendică în continuare dreptul de a desemna candidatul la funcţia de premier, informează Radio Chişinău şi Unimedia, preluate de Agerpres.
La rândul său, preşedintele interimar al PLDM, Valeriu Streleţ, susţine că fracţiunea sa este cea care trebuie să desemneze un premier din afara politicului, care să asigure 'scoaterea din captivitate a instituţiilor statului'. În aceste condiţii, PLDM urmează să convoace în zilele următoare Consiliul politic naţional pentru a decide poziţia formaţiunii, a anunţat după negocieri Valeriu Streleţ.
Liberalii şi-au exprimat nemulţumirea că PLDM a decis din nou convocarea Consiliului politic naţional al formaţiunii. 'Bănuiesc că este acelaşi joc, se încearcă tărăgănarea (situaţiei) şi se vor anticipate', i-a acuzat pe liberal-democraţi preşedintele PL, Mihai Ghimpu, care a subliniat totodată că partidul pe care îl conduce nu se teme de alegeri anticipate.
Potrivit Constituţiei Republicii Moldova, şeful statului urmează să poarte noi consultări cu fracţiunile parlamentare în vederea desemnării unui nou candidat pentru funcţia de premier. Dacă grupurile parlamentare nu cad de acord asupra unui candidat, preşedintele Nicolae Timofti are dreptul să desemneze un premier, aşa cum s-a întâmplat în cazul lui Ion Sturza.
În acelaşi timp, conform unei decizii recente a Curţii Constituţionale, dacă se formează o majoritate parlamentară şeful statului este obligat să accepte candidatul propus de aceasta.
Termenul limită pentru învestirea unui nou guvern este 29 ianuarie, când se împlinesc trei luni de la demiterea cabinetului condus de liberal-democratul Valeriu Streleţ, printr-o moţiune de cenzură iniţiată de socialişti şi comunişti şi votată şi de democraţii ce făceau parte din coaliţia guvernamentală proeuropeană. În cazul în care eşecul se repetă, şeful statului este obligat să decidă dizolvarea legislativului şi să convoace alegeri anticipate.
