Dezvăluiri PICANTE din sala de judecată! Ionel Arsene, spovedanie în fața judecătorilor: 'O încercare dată de Dumnezeu'

Dacă la Tribunalul Bacău şeful CJ Neamț nu a vrut să facă declaraţii, la Curtea de Apel Ionel Arsene a pledat în favoarea sa. Cererea de arestare a DNA a privit-o ca pe „o încercare dată de Dumnezeu”. Ionel Arsene a mai susţinut că este un om politic responsabil, nu are fapte de care să nu fie mândru sau de care să-i fie ruşine şi că denunţul este unul mincinos.

Vezi AICI motivarea integrală a arestării lui Arsene! (.pdf)

„Contestatorul inculpat A.I., (Arsene Ionel – n.r.), avînd ultimul cuvînt, arată că este nevinovat, are 46 de ani şi nu a avut niciodată un dosar penal. Precizează că este om politic de 10 ani şi a dovedit că este un om politic responsabil, nu a făcut niciodată fapte de care să nu fie mîndru sau de care să-i fie ruşine. Este uluit de ce i se întîmplă astăzi şi o ia ca pe o încercare dată de Dumnezeu, dar crede că astfel de situaţii nu ar trebui să se întîmple în România, respectiv, ca denunţători de profesie să spună anumite lucruri despre oameni politici, iar Ministerul Public este de datoria lui să se sesizeze, dar, de-a lungul timpului au fost scoşi oameni politici din loc şi au fost destine distruse, după care instanţele de judecată au constatată că acele persoane sînt nevinovate. Arată că toate acele denunţuri calomnioase sau mincinoase au fost avute în vedere de reprezentantul Ministerului Public şi s-au invocat anumite situaţii în care ar fi spus, ar fi făcut sau că s-ar fi exprimat că G.Ş. (Gheorghe Ştefan – n.r.) i-ar fi cerut să intervină la Agenţia Naţională de Mediu. Menţionează că foarte mulţi oameni politici, şi nu numai, i se adresează să-i ceară să le rezolve anumite situaţii, dar asta nu înseamnă că şi face ce i se cere. Precizează că nu are cunoştinţă despre situaţia pe care o invocă reprezentantul Ministerului Public, nu a făcut aşa ceva, nu a luat niciodată nici un ban de la nimeni şi nici de la G.Ş. pentru a facilita pe cineva, ci a făcut ce îi dădea dreptul legea, respectiv, a făcut o sesizare către ANI, adresă către Direcţia Naţională Anticorupţie, adresă către DIICOT, pentru a aduce la cunoştinţă ceea ce se vehicula în spaţiul public că face C.T. Menţionează că în înregistrarea ambientală în care îi spune dlui P. că a făcut lucruri pentru a fi executat C.T., s-a referit să fie executat de către instituţiile statului, dar nu că a primit vreodată bani ca să facă aşa ceva, ci a făcut tot ceea ce-i dădea voie legea pentru ca presupusele infracţiuni ale lui C.T. să fie aduse la cunoştinţa instituţiilor statului. Precizează că este un om responsabil şi înţelege gravitatea situaţiei şi că nici nu s-a gîndit vreodată să vorbească cu vreun martor din dosar, sau să facă ceva ce ar putea periclita bunul mers al anchetei, pentru că este şi în interesul său să se desfăşoare această anchetă, să se afle adevărul, pentru că este nevinovat şi situaţia prin care trece astăzi nu este deloc bună. Menţionează că are 46 de ani, a plecat de la ţară şi încă i-a rămas ruşinea de ţăran autentic, îi este ruşine pentru că familia şi părinţii săi trebuie să treacă prin această situaţie şi că s-a spus în spaţiul public, iar oamenii au putut să creadă aşa ceva deşi a fost susţinut de marea lor majoritate. Consideră că astfel de situaţii ar trebui să nu se mai întîmple şi că oamenii politici ar trebui să fie cercetaţi şi judecaţi cu dovezi, nu doar cu fapte denunţate de denunţători de profesie, care au fost dovediţi şi în alte dosare că au denunţat oameni politici care au fost ulterior achitaţi şi că sînt denunţători mincinoşi. Precizează că are încredere în judecată şi crede că Dumnezeu va face ca adevărul să triumfe”, conform Curţii de Apel.

Vezi și: Veste PROASTĂ primită de Elena Udrea: A fost EXMATRICULATĂ de la Facultatea de Teologie din Cluj

Avocaţii lui Arsene au încercat să-şi scape clientul nu doar de controlul judiciar, ci şi de arestare.

„Apărătorul arată că este necesar a se pipăi fondul cauzei pentru ca magistratul să-şi facă o imagine asupra întregului tablou şi într-adevăr, cu multă dibăcie procurorul a prezentat situaţia de fapt, dar procurorul vine cu adevărul acuzării, apărarea vine cu adevărul apărării, iar magistratul trebuie să încerce să identifice adevărul pămîntean, adevărul absolut, care rezultă din probe, pentru că adevărul adevărat este unic, iar părţile doar încearcă să tragă o concluzie, analizînd ce li se prezintă, pentru a vedea dacă se impune sau nu luarea unei măsuri preventive. Precizează că a afirmat public de nenumărate ori faptul că lupta anticorupţie trebuie să existe şi trebuie să continue, orice denunţ trebuie tratat cu maximă seriozitate. Cînd este formulat împotriva unui magistrat, deputat, senator, ministru, primar, un om care are oareşce responsabilitate, rigoarea trebuie să fie mai mare, dar asta nu înseamnă că acea persoană trebuie „înhăţată“, ci trebuie tratată cu seriozitate, cu atenţie. Menţionează că procurorul spunea că profilul moral al denunţătorului G.Ş., precum şi faptul că e cercetat în multe alte dosare penale, nu are absolut nici o relevanţă în prezentul dosar. Arată că într-adevăr orice denunţ trebuie înregistrat şi trebuie făcute verificări dacă se confirmă sau nu, dar, în momentul în care este un astfel de profil moral al denunţătorului, pe care de altfel şi procurorul îl recunoaşte în mod direct ca nefiindu-i favorabil, atunci procurorul trebuia să dea dovadă de o rigoare şi mai mare. Inculpatul trebuia să fie chemat la audieri, împotriva sa trebuia începută urmărirea penală, să se administreze probele pentru aflarea adevărului, atît în favoarea cît şi în defavoarea inculpatului, fără patimă, fără a fi prezentate judecătorului în mod direcţionat, cu sens unic, şi în nici un caz, pe actele aflate la dosar inculpatul A.I. nu trebuia reţinut în nici un stat de drept. (…) Apreciază că inculpatul A. nu trebuie arestat preventiv în contextul în care dubiile nu doar că trebuie să-i profite, ci sînt majore. Arată că în motivele scrise de contestaţie a reliefat cîteva neconcordanţe, care sînt suficiente. Menţionează că orice om cu mintea limpede care citeşte această convorbire, înţelege şi de asemenea, spunea procurorul că P.V. a fost susţinut şi că este un apropiat al lui A.I., în funcţia de prefect, dar acest domn este cunoscut în Piatra Neamţ ca fiind copilul lui G.Ş., iar acesta îl trata cu mult mai bine decît pe propriul său copil biologic. E un martor foarte apropiat de denunţător, este un martor cheie, iar DNA îl consideră o cărămidă la temelia acuzării. Invocă discuţia dintre P.C. care este concubina denunţătorului, dar consideră că în clipa în care procurorul are un denunţ al unui om cu un asemenea profil, denunţ care nu este susţinut decît indirect şi din dosar rezultă foarte multe contradicţii între declaraţia concubinei, care era procausa şi a acestui om care este considerat ca şi copilul lui, iar rigoarea trebuia dusă la extrem şi ar trebui să fie mult mai amplă şi eventual emiterea rechizitoriului să se fi făcut doar dacă erau alte probe certe. Consideră că nici măcar o emitere a rechizitoriului cu A.I. în stare de libertate, în acest context nu ar trebui să se întîmple. Citează din discuţia purtată de martorul P. cu P.C.: P.C.M.: Are nevoie, de dat prejudiciul acesta … P.V.: OK! – P.C.M.: Dar ştii banii ăia care… P.V.: Nu ştiu măi nimic, totu-i să-i transmit eu lui. Deci P., în înregistrarea efectuată din dispoziţia procurorului anchetator, transcrisă la dosarul de urmărire penală, spune foarte clar că nu ştie nimic, ci doar transmite ce i se spune. De asemenea şi din alte interceptări rezultă foarte clar „Băi, eu nu ştiu, mi-a spus el, mi-ai spus tu“. Arată că a învederat şi la fondul cauzei acea declaraţie în care spune că el de fapt nu este decît un mesager al comunicării informaţiilor pe care le-a promit, deci P. nu este un martor al acuzării, deoarece ar fi trebuit să fie un martor ocular, să fie prezent la săvîrşirea acelei infracţiuni sau să ştie de săvîrşirea acelei infracţiuni. Consideră că în nici un caz nu poate susţine procurorul că apărarea interpretează trunchiat ceea ce se spune în referatul cu propunere de arestare preventivă“, se arată în acelaşi document.

Reamintim că totul a plecat de la un denunţ al fostului primar de Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, la DNA prin care a arătat că i-ar fi dat lui Arsene 100.000 de euro ca acesta să facă demersurile necesare la vîrful Agenţiei Naţionale de Integritate pentru a-l „anihila“ pe preşedintele Consiliului Judeţean de la acea vreme. Arsene nu a făcut treaba, iar Pinalti a cerut să-i fie restituiţi banii. Ar fi primit numai 20.000 de euro, motiv pentru care a recurs la denunţ. Ulterior, Ionel Arsene a ajuns cu propunere de aresare preventivă la Tribunalul Bacău, instanţă care l-a pus sub control judiciar. Acolo, şeful CJ s-a prevalat de dreptul de a nu da declaraţii. Ulterior, atît el, cît şi DNA au formulat contestaţie, iar Curtea de Apel a admis propunerea de arestare.