Premium
Ies la iveală detalii incredibile după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anulat, în cameră preliminară, înregistrări și expertize din dosarul Romgaz, după care au decis retrimiterea dosarului la DIICOT, pentru refacerea anchetei. Motivele care au stat la baza deciziei magistraţilor ÎCCJ sunt însă halucinante: procurorii DIICOT care instrumentează dosarul Romgaz au apelat la o instanţă necompetentă pentru a autoriza strângerea a sute de probe, motiv pentru care Curtea Supremă le-a anulat. Specialiştii nu exclud însă ca la mijloc să fie vorba de o acţiune deliberată, scrie ziarul Adevărul.
Citeşte şi: Ministrul Finanţelor, LOVITURĂ pentru inspectorii ANAF: Amenzile nu vor face parte din fondul de premiere
Dosarul Romgaz, în care procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au lucrat 7 ani ca să probeze implicarea fostului ministru Adriean Videanu şi a omului de afaceri Ioan Niculae în delapidarea companiei, s-a prăbuşit ca un castel de nisip, după ce Curtea Supremă a desfiinţat, practic, rechizitoriul anchetatorilor, anulând sute de probe.
Motivul pentru care probele nu vor mai putea fi folosite în instanţă este însă halucinant: Procurorii ar fi apelat la un judecător cu rang inferior pentru a autoriza strângerea probelor.
Potrivit legii, instanţa competentă în dosarele în care sunt implicaţi demnitarii sau foştii demnitari este doar Curtea Supremă.
"Este vorba de modalitatea ilegală de obţinere a probelor. Adică, au fost obţinute în baza unui mandat dat de către o instanţă inferioară decât instanţa competentă în raport cu calitatea persoanelor. Vorbim de o instanţă inferioară înaltei curţi. Materialele respective au fost luate în baza unei hotărâri date de un judecător inferior din punct de vedere al competenţei. Atunci când vorbim de un ministru, trebuie să obţii autorizaţie de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Nu poţi să obţii mandat de la o judecătorie şi să faci cercetare în baza probelor obţinute astfel, cât timp instanţa respectivă nu era competentă. Magistraţii au mai constatat şi lipsa de descriere a faptelor", a afirmat avocatul Cristian Ene, cel care îl reprezintă în instanţă pe fostul ministru Adriean Videanu.
Specialiştii în Drept spun că la mijloc ar putea să nu fie vorba de o simplă greşeală, ci de un mod de acţiune deliberat. Aceştia nu exclud ipoteza unui "cal troian", plantat în acest dosar chiar de fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, în mandatul căreia s-a făcut cercetarea cazului.
De altfel, în noiembrie 2016, Alina Bica a fost condamnată la patru ani de închisoare cu executare pentru favorizarea infractorului, fiind acuzată chiar de favorizarea fostului ministru al Economiei Adriean Videanu, în dosarul Romgaz-Interagro. Mai exact, Alina Bica l-ar fi ajutat pe Adriean Videanu "să-şi pună la adăpost" acţiunile pe care acesta le deţinea la SC Titan Mar SA, prin ridicarea abuzivă a sechestrului instituit de anchetatori în dosarul Romgaz, mai scriu jurnaliştii Adevărul.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este instanţa judiciară supremă în ierarhia instanţelor judecătoreşti din România. Potrivit legii, Curtea Supremă judecă, printre altele, în primă instanţă, infracţiunile de înaltă trădare, infracţiunile săvârşite de senatori, deputaţi şi membri din România în Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecătorii Curţii Constituţionale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor.
Citeşte şi: Ionuţ Mişa, ipoteză ŞOC: Se ia în calcul EXTINDEREA termenului pentru depunerea Declaraţiei 600 până în IULIE .
