Premium
Înafară de războaiele Putere-Opoziție ce vor marca noua sesiune parlamentară. o serie de proiecte de lege controversate urmează să treacă prin cele două camere. Unele din ele cu potențial exploziv. Legea graţierii, legile Justiţiei - prin care preşedintele e scos din circuitul de numire a şefilor DNA, DIICOT şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - , legea privind redefinirea familiei, se vor afla pe băncile deputaților şi senatorilor. PSD și ALDE nu au uitat efectele OUG 13, iar acum caută să dea o aparență de dezbatere publică pentru a nu da apă la moară adversarilor politici si a nu oferi pretextul declanșării unor noi mișcări ample de stradă. De cealaltă parte, Opoziția va căuta să fructifice și să taxeze orice greșeală a guvernanților și a actualei majorități parlamentare.
Este cel mai controversat pachet de acte normative din ultimii ani, care va ridica temperatura războiului politic din ultima vreme. Miza? Alegerile care vor urma peste câțiva ani. Cien va reuși să-și impună voința și va vinde aceste proiecte către public cu cât mai mici daune de imagine și de pierderi electorale, va avea netezit drumul spre câștigarea viitoarelor scrutinuri.
În prezent, o serie de actori politici, și nu numai, caută să înscrie puncte prin criticarea modificărilor pe legile Justiției care vor intra în dezbaterea Parlamentului în această toamnă. De la preşedintele Klaus Iohannis, la Opoziţie, Parchetul General, Inspecţia Judiciară, Asociaţia Magistraţilor, diverse ambasade și românii ieșiți deja în stradă, toți atacă restabilirea dominaţiei factorului politic asupra sistemului judiciar.
Eliminarea preşedintelui din procesul de numire a procurorilor şefi ai principalelor parchete – DNA, Parchetul General, DIICOT – trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea Ministerului Justiţiei, atribuţiile sporite de control acordate ministrului Justiţiei în ceea ce priveşte parchetele - toate acestea pot avea efect de bumerang asupra actualei coaliții dacă liderii ei nu vor știi să gestioneze înțelept dezbaterile din comisii și plen.
La rândul ei, legea graţierii, iniţiativă care a provocat ameple plomeci în sesiunea parlamentară de primăvară și care a fost pusă la zid de manifestanții din Piața Victoriei săptămâni la rând, are potențial letal pentru inițiatorii ei. Amânată luni bune după adoptarea ei tacită la Senat, legea prevede grațierea în întregime a pedepselor cu închisoare de până la 5 ani inclusiv şi parţială pentru persoanele care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani. temerile sunt legate de modul în care vor beneficia de ea politicienii ajunși după gratii sau care riscă acest lucru în urma dosarelor penale în care sunt angrenați.
Legea pensiilor ar putea avea pentru actuala Putere un alt efect. Nu neapărat de stradă, ci mai degrabă de potențial electoral negativ. Cel mai probabil noua lege va ajunge la jumătatea toamnei și va fi adoptată în iarnă pe finalul acestui an, dar bâlbele făcute de guvernanți au fost deja exploatate cu succes de către adversarii politici.
Nici mult doritul Cod administrativ nu -i va face pe cei din PSD și ALDE să doarmă prea bine. Prevederea care statuează că o persoană care a fost condamnată penal să poată face din Guvern după reabilitare, pare una cu dedicație clară pentru liderul PSD, Liviu Dragnea, condamnat cu supendare în prezent la doi ani de închisoare, principala piedică în calea visului acestuia de a deveni premier.
Nici revenirea la un proiect uitat și ascuns prin sertarele Parlamentului, cel al pesedistului Constantin Niță privind legea lobby-ului nu parea fi de bun augur. Iniţiat în 2010 şi retras în celebra Marţe Neagră din decembrie 2013, ca urmare a presiunii mediatice, proiectul este considerat de ONG-uri ca deschizând calea legalizării traficului de influență sub umbrela activității de lobby.
Nu trebuie uitată nici crearea Fondului Suveran de Instiţii, proiect deja finalizat și supus dezbaterii publice, criticat de către Opoziție ca fiind un factor potențial de corupție și de proastă gestionare a banilor prin implicarea statului în acționariatul a 27 de companii profitabile, cu o valoare contabilă de peste 10 miliarde de euro.
În fine, repunerea de către Dragnea a problemei redefinirii familiei în Constituție printr-un referendum în această toamnă riscă să adâncească faliile deja existente la nivelul societății românești, între tradiționaliști și generațiile mai tinere, mai educate și mai deschise la tolerarea persoanelor diferite față de majoritate. Iniţiativa cetăţenească privind revizuirea Constituţiei pentru schimbarea definiţiei căsătoriei drept „uniunea liber consimţită între bărbat şi femeie“ mai trebuie să treacă de Senat în calitate de for decizional și se anunță încă de acum ca un factor de declanșare de noi scandaluri și conflicte politice și sociale.
